Primele publicații referitor la cinematografie au apărut în presă odată cu proiecția primului film, ceea ce a stârnit discuții, opinii, sugestii, idei și critică. În Basarabia a fost nevoie să treacă mai mulţi ani de la data primei prezentări de cinema, ca numai în anii '50 să apară primele cărți în domeniul cinematografiei. A început să crească şi să se dezvolte o nouă ramură în estetica culturii cinematografice. Au fost întreprinse un şir de cercetări filmografice în baza cărora s-a făcut catalogarea fondurilor şi filmotecilor. Au văzut lumina tiparului cărţi scrise în baza studierii materiei. În septembrie 1962 a apărut prima filmografie a studioului Moldova-film (1952-1962), alcătuită de Victor Andon, aceasta fiind și prima broșură despre cinematografia noastră națională. Primii cercetători în domeniul istoriei cinematografiei au fost nevoiţi să se ocupe de aşa-zisa „arheologie”. Multe filme au fost pierdute, unele ziare şi reviste au devenit rarități bibliografice. Exemplarele unicate de filme şi scenarii care s-au mai păstrat, mult timp nu erau accesibile pentru cercetători. Chiar de la bun început, direcția investigațiilor în domeniul istoriei cinematografiei a fost dictată de autorități. De aceea, timp îndelungat acest proces se afla la etapa de trecere de la descrierea faptelor la cercetarea problemelor istorice. Începutul studierii artei cinematografice din Moldova, bazată pe materia filmografică, a fost mai mult informativă. Cărțile lui V. Andon, N. Ghibu, culegerea de recenzii a lui V. Şirochii conţineau încercarea de a descoperi unele legități ale dezvoltării cinematografiei moldovenești şi tendințele ei contradictorii. V. Andon a studiat şi măiestria actorilor moldoveni în două lucrări de-ale sale, care oferă o informație interesantă despre biografia şi creaţia lor, însă nu este pe deplin dezvăluit specificul creativ al personalităților artistice, formate în condiții social-politice complicate. O încercare de a acumula şi a sistematiza sursele cinematografice din Republica Moldova a fost întreprinsă de V. Andon, S. Gozdacenco şi L. Perju în cartea bibliografică şi ştiinţifico-filmografică în trei volume, Arta cinematografică a Moldovei Sovietice. În ea a fost acumulată informația despre procesul de creaţie, operele cinematografice, personalitățile artistice ce s-au produs la studiourile Moldova-film şi Telefilm-Chişinău de la inițiere, până în anul 1982. Mitul despre existenta premiselor artistice pentru apariția cinematografiei moldovenești cultivat în aceste lucrări îşi pierd valoarea, chiar după prima analiză a situației istorico-culturale reale din perioada sovietică. În ultimele decenii, în domeniul teoriei cinematografiei moldoveneşti au apărut lucrări analitice de valoare referitor la dramaturgia cinematografică, măiestria personalităților artistice (actori, regizori, operatori, scenariști etc.), sunt studiate problemele ce ţin de pictură, imagine, sunet şi muzică în cinematografie etc. (A. M. Plămădeală, D. Olărescu, V. Tipa, Arta Cinematografică din Republica Moldova, Chișinău: Grafema Libris, 2014). Un rol important în cultura şi promovarea artei cinematografice şi a filmului îl are și mass media.