În comunicarea de față, în baza studierii documentelor publicate și a celor de arhivă inedite, a literaturii monografi ce, sunt puse în discuție unele aspecte privind aplicarea legislației țariste referitoare la nobilimea din Basarabia. În urma anexării în 1812 a teritoriului dintre Prut și Nistru la Imperiul Rus, țarismul a menținut pentru început în Basarabia categoriile sociale existente. Respectiv și reglementarea acestora în mare parte se făcea după legile și obiceiurile existente în Principatul Moldova (de exemplu, în baza hrisovului adoptat în martie 1734 de către domnul Țării Moldovei Constantin Mavrocordat, prin care scutește de plata dajdei pe boierii care au deținut dregătorii de la marele logofăt până la logofătul al treilea). Treptat însă Basarabia a fost încadrată în sistemul politic, social-economic și fi scal imperial, iar boierii autohtoni, pentru a nu-și pierde privilegiile de care se bucurau în cadrul țării natale, au fost nevoiți să se conformeze administrației imperiale. Administrația imperială a atras o atenție deosebită politicii promovate față de nobilimea locală – una din cele mai puțin numeroase, dar cea mai infl uentă economic și politic categorie socială din Basarabia. Anume ea, a 67 fost cel mai activ încadrată în instituțiile regionale, fi indu-i oferite diferite favoruri, daruri, drepturi și proprietăți funciare, numai pentru a susține și promova politica Imperiului Rus în Basarabia. După adoptarea Regulamentului organizării administrative a regiunii Basarabia din 29 aprilie 1818 categoria socială privilegiată a boierilor a fost suprimată și egalată în drepturi cu dvorenimea din guberniile interne ruse și integrată în ea. Potrivit aceluiași Regulament nobililor din Basarabia li se acordă în egală măsură drepturile și privilegiile pe care le dețineau nobilimea rusă. Respectiv în teritoriul dintre Prut și Nistru a fost aplicată Gramota despre drepturile, libertățile și privilegiile dvorenimii, acordată de împărăteasa Ecaterina a II-a, la 21 aprilie 1785, dvorenimii ruse. Acest fapt a oferit nobilimii din Basarabia dreptul de a-și forma propria Adunare Nobiliară, dreptul de a alege și a destitui din funcții funcționarii instituțiilor regionale și de a numi tutorele proprietăților funciare moșierești. Adunarea Deputaților Nobilimii din Basarabia putea alege, din rândurile nobilimii, mareșalul regional al nobilimii, dar care urma să fi e confi rmat în funcție de guvernatorul militar. Totodată Regulamentul impunea și anumite reguli: necesitatea confi rmării titlului de nobil pentru a fi înscris în Cartea Genealogică a neamurilor nobile din Basarabia. Astfel, după recunoașterea în 1818 a boierilor basarabeni în drepturi egale cu dvorenii din Imperiul Rus activitatea acestora a început să fi e reglementată conform legislației imperiale. Fapt confi rmat prin analiza legilor publicate în Colecția completă de legi a Imperiului Rus, unde depistăm un șir de documente care se referă la nobilimea din Basarabia, de exemplu: Despre permiterea nobililor din Basarabia care nu dețin grad/rang să participe la alegere (6 martie 1834); Despre permiterea proprietarilor funciari din regiunea Basarabia de a pleca peste hotare în baza adeverințelor eliberate de poliția orășenească (12 mai 1836); Despre confi rmarea Cărții Genealogice din Basarabia (20 ianuarie 1845) etc.