Actualitatea. Performanțele academice și adaptarea copiilor la cerințele vieții sociale atât în cadrul școlii cât și în afara acesteia constituie o prioritate atât pentru părinți, cât și pentru cadrele didactice. Idealurile mereu în schimbare date de societatea contemporană face ca inteligența căpătată din studiul disciplinelor conținute de programa școlară să nu fie suficientă pentru cei mai mulți dintre elevi. Sunt bine cunoscute cazurile în care cei mai mulți dintre elevii geniali ale căror rezultate din perioada şcolarizării depăşeau în mod evident reuşitele colegilor lor, dar care nu reuşesc valorificarea potenţialului intelectual, în plan profesional din pricina lipsei deprinderilor practice şi a celor sociale. Există şi reversul acestei situaţii, și anume elevii care, deşi modest dotați intelectual, dovedesc o bună adaptare socială la o mare varietate de contexte, fiind consideraţi oameni de succes. Din dorinţa de a depăşi acest aparent paradox, cercetătorii au introdus o serie de termeni noi, printre care şi inteligenţa emoţională
Lucrarea de față se dorește a fi o invitație adresată cadrelor didactice de a reflecta asupra importanței dezvoltării inteligenței emoționale, și de a lucra atât cu sine, dar și cu elevii, în sensul descoperirii și folosirii la maximum a potențialului uman, a dobândirii autenticității atât de necesare copiilor pentru a deveni creativi, sociabili, fericiți și…inteligenți.
Scopul lucrării este acela de a evidenția importanța integrării în activitatea didactică de zi cu zi a activităților care au ca rezultat dezvoltarea inteligenței emoționale.
Mijloace și metode. Inteligența emoțională este exemplificată prin 3 modele distincte, fiecare având propriul set de teste și indici.
Primul model îi aparține lui Peter Salovey și John Mayer, care au introdus pentru prima oară conceptul de inteligență emoțională într-un articol publicat în 1990.
Cel de-al doilea model îi aparține lui Reuven Bar-On, care se remarcă prin activitatea sa în acest domeniu de cercetare.
Al treilea model aparține lui Daniel Goleman, Annie Mc Kee, și Richard Boyatzis - Inteligența Emoțională în Leadership.
În timp s-au conturat și alte modele, multe în curs de dezvoltare, fapt care ilustrează dinamica acestui domeniu de cercetare.
Concluzii. În general, emoțiile plăcute pozitive ne motivează să explorăm mediul înconjurător, să ne îmbunătățim perspectivele și gândirea, să ne diversificăm comportamentele. Datorită emoțiilor pozitive avem curajul de a fi diferiți. Cu ajutorul lor putem face mai multe conexiuni și găsim noi soluții la probleme existente.
O mare parte dintre abilitățile care asigură performanțe sunt competențe emoționale. Se poate trage concluzia că aceste competențe emoționale sunt de două ori mai importante decât cunoștințele teoretice sau intelectuale, astfel că inteligența emoțională este o competență esențială în mediul școlar. De aceea trebuie să introducem printre disciplinele de studiu și dezvoltarea inteligenței emoționale care să cuprindă atât cunoștințe teoretice cât și aplicații practice de tip integrativ în ideea creșterii competenței emoționale și modificarea modului de interacțiune cu ceilalți.

Actuality. Academic performance and adaptation of children to the demands of social life, both within and outside the school, are a priority for both parents and teachers. The ever-changing ideals given by the contemporary society make the intelligence gained from the study of the disciplines contained in the school syllabus not sufficient for most of the students. There are well known cases in which most of the brilliant students whose results during the schooling period clearly exceeded the achievements of their colleagues will not succeed in capitalizing their intellectual potential, professionally due to the lack of practical and social skills. There is also the reverse of this situation, namely the students who, although modestly gifted intellectually, prove a good social adaptation to a wide variety of contexts, being considered successful people. In their desire to overcome this seeming paradox, the researchers introduced a number of new terms, including emotional intelligence.
The present paper aims to be an invitation addressed to the teachers to reflect on the importance of developing emotional intelligence, and to work with both themselves and students, in the sense of discovering and using to the full the human potential, to acquire the authenticity so much. necessary for children to become creative, sociable, happy and… intelligent.
The purpose of the paper is to highlight the importance of integrating into the daily didactic activity of activities that result in the development of emotional intelligence.
Means and methods
Emotional intelligence is exemplified by 3 distinct models, each with its own set of tests and indices. The first model belongs to Peter Salovey and John Mayer, who for the first time introduced the concept of emotional intelligence in an article published in 1990. The second model belongs to Reuven Bar-On, which is noted for its activity in this field of research. The third model belongs to Daniel Goleman, Annie Mc Kee, and Richard Boyatzis - Emotional Intelligence in Leadership. Other models have emerged over time, many in development, which illustrate the dynamics of this field of research.
Conclusions. In general, positive pleasant emotions, motivate us to explore the environment, to improve our perspectives and thinking, to diversify our behaviors. Due to the positive emotions we have the courage to be different. With their help we can make more connections and find new solutions to existing problems.
Most of the skills that ensure performance are emotional skills. It can be concluded that these emotional competences are twice as important as theoretical or intellectual knowledge, so that emotional intelligence is an essential competence in the school environment. Therefore, we must introduce the development of emotional intelligence among the disciplines of study and which includes both theoretical knowledge and practical applications of integrative with the purpose of increasing emotional competence and modifying the way of interacting with others.