Stocarea carbonului din pădurile Republicii Moldova este recunoscută pe scară largă. În plus, în ultimul deceniu a fost sustinută prin punerea în aplicare a diverselor proiecte bazate pe captarea carbonului, implementate de către Agenția Moldsilva, în colaborare cu autoritățile publice locale și Fondul BioCarbon al Băncii Mondiale. Valoarea totală a acestor servicii ecosistemice (bazate pe calcule și date-previziuni de creștere efectuate de către Agenția Moldsilva) este estimată la 0.5 milioane $/an, incluzând doar capacitatea de sechestrare. Scopul cercetărilor este evaluarea producției de biomasă și stocarea carbonului în arboretele tinere de salcâm din fondul forestier al Întreprinderii pentru Silvicultură Şoldăneşti. În vederea atingerii scopului propus, s-au stabilit următoarele obiective: studierea literaturii de specialitate tangenţială temei abordate; identificarea şi selectarea arboretelor (plantaţii şi regenerări naturale) în Î.S. Şoldăneşti, cu vârste cuprinse între 1 şi 4 ani; preluarea în teren a principalilor indici biometrici (DHC, DHB, H); selectarea şi aplicarea de ecuaţii alometrice pentru estimarea biomasei totale şi a componentelor, la nivel de individ, în funcţie de caracteristicile biometrice ale exemplarelor. Pentru estimarea biomasei arborilor au fost folosite și analizate ecuaţii în funcţie de variabile independente cantitative, precum diametrul la colet (DCH), diametrul de bază (DBH) şi înălţimea arborilor (H). Aplicând ecuațiile elaborate (Ciuvăţ, 2013 ) la arbori de aceeași vârstă ca și în cazul D-lui (1-4 ani) au fost obținute rezultatele comparative ( la 1 an 1.73 t/ha biomasă şi 0.84 t/ha C, 2 ani 2.97 t/ha biomasă şi 1.45 t/ha C, 3 ani 5.28 t/ha biomasă şi 2,58 t/ha C, 4 ani 12,3 t/ha biomasă şi 6.02 t/ha C). Metoda „arborelui mediu” subestimează substanţial biomasa totală la nivel de arboret faţă de metoda „arbore cu arbore”, în special în primii 2 ani (în unele cazuri cu peste 100%). Mai mult, ecuaţiile de biomasă pe bază de DBH şi H subestimează substanţial, cu peste 100%, valorile obținute prin folosirea DCH. Diferențele de estimare dintre metode rezultă din faptul că metoda „arborelui mediu” presupune că arborii sunt distribuiţi normal (respectiv în raport cu variabila independentă utilizată: DCH, H sau DBH), față de metoda „arbore cu arbore” care ia în considerare structura reală a populației. Bilanţul privind stocurile de carbon la nivel de arboret este diferit în plantații şi regenerări din cioate, întrucât o parte însemnată din biomasa arboretului vechi este menţinută în biomasa subterană. Aceasta face ca procentul de carbon stocat în rădăcini şi cioate să nu fie emis în atmosferă la înnoirea arboretului, dar păstrat în subteran pe perioadă nedeterminată.