Uniunea Europeană a promovat concomitent strategiile de aprofundare a cooperării şi extinderii. Aprofundarea cooperării s-a realizat prin edificarea zonei de comerţ liber, uniunii vamale şi pieţii comune, iar actualmente în plin proces de formare este uniunea economică şi monetară, în timp ce ultima etapă a construcţiei pentagonale de înfăptuire a cooperării regionale a fost amînată din cauza eşecului proiectului constitu¬ ţiei europene şi intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Extinderea a avut lor prin Uniunea Europeană a promovat concomitent strategiile de aprofundare a cooperării şi extinderii. Aprofundarea cooperării s-a realizat prin edificarea zonei de comerţ liber, uniunii vamale şi pieţii comune, iar actualmente în plin proces de formare este uniunea economică şi monetară, în timp ce ultima etapă a construcţiei pentagonale de înfăptuire a cooperării regionale a fost amînată din cauza eşecului proiectului constitu¬ ţiei europene şi intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Extinderea a avut lor prin transformarea acestei structuri suprastatale de la „Europa celor 6" la „Europa celor 27", proces care a derulat timp de 34 de ani, începînd cu 1973. Evident este că extinderile din anii 2004 şi 2007 au avut cu precădere caracter politic şi geopolitic, chiar dacă au fost formulate criteriile de preaderare de la Kopenhaga şi Madrid. Următoarele aderări la Uniunea Europeană, cu singura excepţie, par a fi mai problematice, unele dintre cauze fiind: 1. recesiunea economică a condiţionat permutarea accentelor spre afacerile interne - salvarea economiilor aflate în criză profundă, elaborarea politici economice comune, crearea fondului de stabilizare etc.; 2. ţările candidate nu corespund criteriilor de la Kopenhaga şi Madrid şi nu se dovedesc a fi în măsură să utilizeze eficient fondurile de preaderare. Totuşi harta extinderilor eventuale ale Uniunii Europene ar avea următoarele con¬ tururi: 1. Croaţia - este în linii mari pregătită pentru aderare, dar a fost devansată pentru anul 2011 şi nu există nici o garanţie că se va respecta această dată; 2. ţările din Balcani de vest - unele poartă negocieri (Albania), altele se află în aşteptarea demarării lor (Macedonia), dar n-a fost anunţată o dată prealabilă şi după toate probabilităţile cele mai optimiste aşteptări vizează anul 2015; 3. Turcia - a închis peste zece capitole ale acquis-ului comunitar, însă şansele ei de a avea acces la instituţiile comunitare sunt minimale, mult depinzînd de luările de poziţii ale marilor puteri comunitare(Franţa şi Germania); 4. unele ţări din spaţiul european al Comunităţii Statelor Independente, inclusiv Republica Moldova, semnatare ale Parteneriatului Estic, ale căror şanse de aderare la Uniunea Europeană sunt problematice în viitorul apropiat din cauza că nu este preferat cadrul politico-juridic de iniţiere a negocierilor pe marginea prevederilor acquis-ului comunitar, iar cîteva dintre ele pendulează între Uniunea Europeană şi Comunitatea Statelor Independente. După toate probabilităţile, va fi stabilit un parteneriat strategic, dar fără a oferi acces la instituţiile comunitare. Totuşi şansele Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană în actuala formulă politică de guvernare sunt ridicate, dar în viitor mediu.