This study approaches the religious conscience in a holistic manner, regarded as a part-whole relationship. The religious conscience consists of a triad of structure, that is to say cognitive, attitudinal-affective and volitional-behavioral essence. This paper aims to show that this triad, associated to the religious conscience is multidimensional. In this respect, we will use information from a multidisciplinary and trans-disciplinary area of the proposed subject. The religious life of a human being is lead between the boundaries drawn by his state of mind that consists of another triad: rationality, volitions, sentiment. This is a complementary matter to that studied from a psychological point of view by Daniel Goleman: IQ vs. EQ. In religious terms the soul establishes a relationship having its base as an equidistant pyramid: intellect-volition-sentiment, having Divinity on its top and the human being on its barycentre. Religious conscience manifests itself by deeds, religious practices, behaviors, and attitudes, organized and put into practice within institutions. Attitude and sentiment integrate themselves into the inner component of the human personality. Behavior emphasizes the religious experiences, id est the relationship between human being and God. This behavior evolves and manifests itself throughout the divine freedom. As a matter of fact, according to the Law of Causes and Effects, a human being becomes what he thinks (and lives) and his life is compatible with the development level of his conscience, especially with his religious conscience. The behavioral effects of the religious conscience are multiple. We can conclude that the values of the religious conscience may be built and developed throughout one‘s life and based on the education for life, starting with his family and continuing in school and church. Naturally, accepting in a radiant position the of mass-media channels.

Acest studiu abordează în manieră holistă conştiinţa religioasă, privind – o ca raport parte-întreg. Ea se constituie într-o triadă de structură, respectiv de esenţă cognitivă, atitudinal-afectivă şi voliţional-comportamentală. Prin prezenta lucrare vom arăta că această triadă, asociată conştiinţei religioase, este de natură multidimensională. În acest sens, vom folosi cunoştinţe din arealul multidisciplinar şi transdisciplinar al subiectului propus. Viaţa religioasă a persoanei umane se desfăşoară între graniţele trasate de stările lui sufleteşti, ce se constituie într-o altă triadă: raţiune, voinţă, sentiment. Este o problemă complementară celei studiate în plan psihologic de către Daniel Goleman: IQ vs. EQ. În plan religios sufletul se pune în corespondenţă cu baza unei piramide echidistante : intelect-voinţăsentiment, având în vârful ei Divinitatea, iar în baricentru fiinţa umană (OM- UL). Conştiinţa religioasă se manifestă prin fapte, practici religioase, comportamente şi atitudini, organizate şi desfăşurate în instituţii. Atitudinea şi sentimentul se constituie în componenta interioară a personalităţii umane. Comportamentul pune în evidenţă trăirile religioase, respectiv raportul dintre fiinţa umană şi Dumnezeu. Acest comportament evoluează şi se manifestă pe întreaga întindere a libertăţii divine. În fond, potrivit Legii Cauzelor şi Efectelor , Omul devine ceea ce gândeşte ( şi trăieşte) iar viaţa lui este compatibilă cu gradul de dezvoltare al conştiinţei sale, îndeosebi acelei religioase. Efectele în plan comportamntal ale conştiinţei religioase sunt multiple. Putem concluziona că valorile conştiinţei religioase se pot constitui şi creşte având la bază educaţia pentru viaţă şi de-a lungul vieţii, începând cu familia şi continuând cu şcoala, respectiv biserica. Desigur, acceptând într-o poziţie radiantă canalele mass- media.