În primăvara acestui an, au fost vizitate siturile Horodca Mare și Horodca Mică, în vederea desfășurării unor prospectări non-invazive, deopotrivă aeriene și terestre, cu scopul de a documenta mai bine caracteristicile de landscape, cu referire mai curând la amplasament, precum și pentru a identifica posibile structuri arheologice din cuprinsul acestora În primăvara acestui an, au fost vizitate siturile Horodca Mare și Horodca Mică, în vederea desfășurării unor prospectări non-invazive, deopotrivă aeriene și terestre, cu scopul de a documenta mai bine caracteristicile de landscape, cu referire mai curând la amplasament, precum și pentru a identifica posibile structuri arheologice din cuprinsul acestora Cele două situri au fost survolate cu drona (DJI Phantom 4 Pro v.2) pentru efectuarea unor fotografii aeriene oblice și verticale, generale și de detaliu, dar mai ales pentru obținerea unor modele ale suprafeței (DSM – digital surface model), necesare pentru determinarea unor parametri hidro-geomorfologici caracteristici. Totodată, au fost întreprinse și măsurători magnetometrice pentru suprafețele accesibile ale siturilor, folosind un echipament Sensys, în configurație cu 5 senzori și conectat la un receptor GNSS. Modelul numeric al suprafeței a acoperit un areal generos în jurul celor două obiective, fiind puse în evidență pantele abrupte ale formelor de relief, orientarea acestora, precum și alte caracteristici antropice, parte din sistemele defensive ale fortificațiilor. Pentru Horodca Mare, prin metoda magnetometrică a fost acoperită o suprafață ce însumează 2,1 hectare, iar pentru cea de-a doua așezare – doar 0,9 hectare. Atât modelele digitale ale suprafețelor vizate, cât și hărțile magnetometrice obținute, chiar dacă în acest moment sunt într-o fază preliminară de prelucrare, relevă prezența unor clare structuri de natură arheologică. La Horodca Mare merită menționat șanțul de apărare ce închide platoul promontoriului în partea deschisă, dinspre sud. De asemenea, alte trei șanțuri sunt vizibile în zonele centrală, vestică (e posibil ca acestea să aibă și palisade) și central-nordică ale așezării (orientată aproximativ pe direcția nord-sud). Trebuie amintite și numeroasele anomalii ce afișează un contrast bun de susceptibilitate magnetică (multe gropi), precum și cele cu amprentă termoremanentă, supuse, evident, unor arderi puternice. Pentru Horodca Mică, datele magnetometrice nu oferă o idee foarte clară despre planimetria acesteia, nefiind posibilă, în acest stadiu, o interpretare precisă asupra organizării interioare a sitului. Aceste date, puse în relație cu modelarea reliefului în care sunt bine vizibile elemente de fortificare impozante, oferă totuși o imagine mai cuprinzătoare asupra sitului. Anomaliile pozitive identificate, constituite din gropi și structuri de locuire arse, par a fi distribuite de-a lungul acestora, lăsând un spațiu liber în centrul sitului ce ar fi putut avea o destinație aparte.