Frazeologia ca ramură a lingvisticii s-a bucurat în ultimii 50 de ani de o atenţie deosebită din partea lingviştilor. În ciuda faptului că termenul de unitate frazeologică pare să fie destul de convenţional, uneori chiar diferit de la un idiom la altul, se pot deosebi totuşi unele trăsături generale cum ar fi: polilexicalitatea, caracterul fix, stabil al poziţiei elementelor componente şi caracterul figurat, expresiv care oferă o delimitare şi o descriere destul de riguroasă a materialului frazeologic al unei limbi. Pe lîngă acestea există şi alte trăsături particulare, specifice doar anumitor unităţi frazeologice, de exemplu caracterul memorabil, celebritatea etc. Şi în frazeologie ca în oricare alt domeniu al limbii, se manifestă anumite tendinţe care pot caracteriza perioade mai mult sau mai puţin îndelungate ale evoluţiei limbii. În cele ce urmează ne vom referi la o tendinţă care pare să caracterizeze frazeologia actuală: exprimarea culturii unui popor prin intermediul unităţilor frazeologice