În scopul studiului posibilităţii utilizării sorbenţilor naturali ai Moldovei şi formelor modificate ale acestora pentru epurarea apelor reziduale poluate de coloranţi industriali s-a studiat adsorbţia coloranţilor de diferite clase (galben dispers 2K, maro dispers, violet dispers, albastru intens reactiv, violet reactiv, galben auriu reactiv, roşu direct, oranj direct şi crezofenin direct) din sisteme model - soluţii apoase de către diatomita naturală din Vâşcăuţi, diatomita calcinată la 950°C, tripolul natural din Sănătăuca, bentonita naturală din Larguţa şi Prodaneşti şi modificările lor cu soluţii de acid sulfuric de 10% cu calcinare ulterioară. Au fost calculate valorile adsorbţiei, gradului de extragere, constantelor de viteză a procesului de sorbţie şi energiilor de activare. Din datele obţinute se poate constata că pe suprafaţa diatomitei naturale cel mai eficient se adsorb coloranţii direcţi, gradul de extragere ajungând până la 100 %, coloranţii reactivi se adsorb mai slab (de exemplu, galben auriu reactiv se adsoarbe din soluţie până la 30 %). Pe suprafaţa tripolului valorile adsorbţiei sunt mai scăzute, deşi roşu direct se adsoarbe până la 90 %. De asemenea se observă că la modificarea diatomitei valorile adsorbţiei nu se modifică esenţial, excepţie făcând colorantul galben dispers 2KX. Şi la suprafaţa bentonitei cel mai eficient se adsorb coloranţii direcţi. Activarea bentonitei cu acid sulfuric nu duce la modidficarea esenţială a capacităţii de adsorbţie faţă de coloranţii studiaţi. Rezultatele obţinute de noi permit de a face concluzia ca sorbenţii argiloşi din Moldova studiaţi de noi manifestă o capacitate de adsorbţie destul de avansată faţa de unii coloranţi din soluţii apoase chiar sub forma naturală a sa şi ar putea fi utilizaţi în vederea extragerii coloranţilor din apele reziduale, iar activarea lor adecvată ar permite obţinerea sorbenţilor cu proprietăţi sorbţionale imbunătăţite.