Într-un stat de drept, fiecare cetățean are dreptul la o justiție echitabilă, indiferent de ce parte a procesului ocupă. Acțiunea civilă este considerată a fi un mijloc legal și primordial de apărare a drepturilor și intereselor legale, ocrotite de lege, prin intermediul căreia are loc activitatea instanței de judecată. Pornirea procesului civil favorizează apariția drepturilor și obligațiilor procedurale stabilite între subiecții de drept. Unul dintre drepturile esențiale ale pârâtului este cel de a-și exprima obiecțiile material-juridice împotriva pretențiilor reclamantului prin depunerea unei referințe. Aceasta din urmă, deși este descrisă mai modest în doctrina de specialitate, deține un rol foarte important. Aducând părțile participante la proces pe un picior de egalitate, referința mai și demonstrează faptul că pârâtul nu are doar un rol pasiv, dar și activ – de ași expune părerea proprie față de pretențiile ce i se incriminează.