Actualmente, numărul persoanelor de pe glob, care se află în condiţii de insuficienţă a aportului de iod este estimat la 1,5 mld, dintre care cca 800 mil. suferă de maladii ioddeficitare. Prezenţa gușii endemice este atestată la 36,7% dintre copii şi 40% dintre femeile cu vârsta de procreare din R.Moldova. Cauza acestui fenomen rezidă în faptul că mediul natural al R.Moldova se caracterizează prin valori reduse ale conţinutului de iod: 4,55,3 mg/kg sol, 40mg/l apă şi 0,03-0,22 mg/kg vegetaţie [1]. Activitatea funcţională a tiroidei depinde de asigurarea organismului cu iod – microelement indispensabil pentru biosinteza hormonilor tiroidieni. Organismul obţine iodul prin alimentaţie şi respiraţie. Aproximativ 90% din necesarul zilnic în iod este asigurat din contul produselor alimentare, 3-5% din apă şi cca 3-5% pătrund în organism cu aerul inspirat [2]. Corectarea aportului de iod cu ajutorul sării iodate prezintă un procedeu utilizat la scară internaţională, dar care nu poate satisface necesităţile tuturor categoriilor populaţiei. Iodul fiind un element liposolubil, administrarea sa în produsele de origine lipidică prezintă un interes deosebit, deoarece asimilarea iodului din alimentele de origine lipidică se produce treptat, în funcţie de necesităţile organismului [3]. În ultimii ani, a sporit interesul pentru plantele medicinale, printre care nucul ocupă un loc aparte în cadrul mijloacelor naturiste de tratament. Despre nuc (Juglans regia) se poate spune, fără a exagera deloc, că este o adevărată farmacie verde, aproape tot ceea ce produce putând fi folosit în scopuri medicinale. Cojile verzi care învelesc fructele până la maturitate sunt foarte bogate în iod şi tanine, având efecte antiinfecţioase, depurative şi stimulatoare ale activităţii tiroidei. Cojile verzi sunt foarte bogate în iod, având efecte stimulatoare ale activităţii tiroidei. Extractul de coji verzi de nucă este cel mai activ preparat din nuc, fiind foarte bogat în iod, flavanoide şi taninuri şi poate fi recomandat pentru tratarea stării ioddificitare la om şi animale [4]. Tiocianatul este capabil să blocheze transportul şi procesele de organificare a iodului [5]. În urma cercetărilor experimentale proprii, am observat că administrarea tiocianatului şobolanilor albi de laborator a induce diminuarea activităţii lor funcţionale, animalele devin molatice, scade pofta de mâncare. Analiza concentraţiei în plasma sangvină la şobolani a hormonilor tiroidieni iodaţi a demonstrat că tiocianatul micşorează sinteza şi secreţia lor. Diminuarea concentraţiei tiroxinei (Т4) şi triiodtironinei (Т3) corelează cu doza şi durata acţiunii tiocianatului. Tabelul 1 Dinamica acţiunii extractului din Juglans regia asupra concentraţiei Т4 în plasma sangvină la şobolanii albi de laboratortableTabelul 2 Dinamica acţiunii extractului din Juglans regia asupra concentraţiei T3 în plasma sangvină la şobolanii albi de laboratortableConform datelor obţinute, administrarea încontinuu a extractului din coji verzi de nucă determină apariţia tendinţei de micşorare a concentraţiei TSH în plasma sangvină la şobolanii albi. Nivelul TSH în plasma sangvină se restabileşte şi în a 10-a zi este de 2,3 ori mai mică în raport cu lotul injectat cu KSCN, apropiindu-se de indicii iniţiali.