Rezultatele perieghezelor arheologice la așezarea Țahnăuți, raionul Rezina
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
464 13
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-16 09:16
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.2(478)”638” (2)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
SERBINOV, Sergiu, CHITIC, Vladimir, BĂŢ, Mihail. Rezultatele perieghezelor arheologice la așezarea Țahnăuți, raionul Rezina. In: Cercetări arheologice în Republica Moldova.: Campania 2020, 16 aprilie 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Comisia Naţională Arheologică, 2021, pp. 42-45. ISBN ISBN 978-9975-87-788-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări arheologice în Republica Moldova. 2021
Sesiunea "Cercetări arheologice în Republica Moldova"
Chişinău, Moldova, 16 aprilie 2021

Rezultatele perieghezelor arheologice la așezarea Țahnăuți, raionul Rezina

CZU: 902/903.2(478)”638”

Pag. 42-45

Serbinov Sergiu, Chitic Vladimir, Băţ Mihail
 
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 29 aprilie 2021


Rezumat

Situl arheologic Țahnăuți este situat în dreapta drumului național R20, la 1,3 km SE de satul Țahnăuți. Este amplasat pe o pantă înclinată spre S-V și ocupă o suprafață de cca 3 ha (Fig. 1). Așezarea a fost descoperită în anul 1951 de G.B. Fiodorov. În același an, O.N. Melnikovskaia trasează două sondaje de mici proporții. Ulterior, în 1979, situl a fost cercetat a A.I. Meliukova. Ambele cercetătoare scot în evidență prezența a două nivele de locuire: unul eneolitic (cultura Cucuteni-Tripolie) și altul din epoca fierului. În anii 2016-2017, situl a fost verificat și localizat (GPS) de către colaboratorii LCȘ „Tracologie” din cadrul USM, iar în toamna anului 2020, echipa aceleiași instituții a continuat cercetările de suprafață în zona așezării în cauză. Ca urmare, conform vestigiilor colectate la suprafață, s-a observat o delimitare între așezarea eneolitică și cea datând din prima epocă a fierului. Astfel, așezarea de tip Cucuteni-Tripolie poate fi localizată în partea superioară a pantei, iar cea atribuită culturii Cozia-Saharna – în partea inferioară. Materialul arheologic colectat de la suprafață este reprezentat de fragmente ceramice și de câteva piese de inventar. Culturii Cucuteni-Tripolie i-au fost atribuite 27 de fragmente ceramice, care provin de la diverse vase, lucrate atât din pastă fină, cât și grosieră, unele fragmente fiind prevăzute cu decor canelat. Artefactele caracteristice culturii Cozia-Saharna sunt reprezentate de o fusaiolă (Fig. 2, 1), un fragment de figurină zoomorfă (taur ?) (Fig. 2, 2), un fragment de piatră de râșniță și 72 de fragmente ceramice. Materialul ceramic descoperit la Țahnăuți se atribuie la două categorii: fină (Fig. 2, 3-12) și grosieră (Fig. 3). Majoritatea cioburilor fac parte din recipiente de culoare neagră sau cenușie, reprezentate de oale, străchini, cupe/cești și vase miniaturale. Acestea sunt ornamentate cu incizii, incizii combinate cu împunsături sau imprimeuri, precum și cu decor în relief. Totodată, cercetările de teren au scos în evidență degradarea continuă a sitului, datorată lucrărilor agricole intense.