Background. Hysterectomy is one of the most common gynecological interventions. The uterus as a hormonal target organ has not only a physiological role, but also a social, sexual and psychological role, but diseases and surgeries on this organ can increase the incidence rate of mental disorders. Objective of the study. The aim of the study was to analyze the trend, extent and impacting factors of the change in the psychological status before and after hysterectomy. Material and Methods. The study was performed at IMSP Municipal Clinical Hospital no. 1 (Chisinau) by examining 16 cases of hysterectomy. The questionnaire method was applied, and the tools used were the Greene Climacteric Scale and the Beck Depression Inventory completed preoperatively and on the 10-12th postoperative day. Results. Analyzing patients' degree of depression related to hysterectomy, we found preoperatively in 37.5% lack of depression and in 56.25% - minimal depression. Postoperatively, these patients experienced a decrease in depression so that 50.0% reported no depression, and 31.25% of patients reported minimal depression. The analysis of the total scores of the Greene Climacteric Scale showed that they tended to decrease from 0.73 preoperatively to 0.69 postoperatively on account of the psychological and somatic profile. It should be noted that already on the 10th -12th postoperative day the patients reported higher scores of the vasomotor profile (0.68 vs 1.25). Conclusion. Patients included in the study had an increased degree of psychological problems especially in the preoperative period, which can be explained by the development of depression, in response to the physical symptoms for which the hysterectomy was planned, and anxiety, caused by future surgery.

Introducere. Histerectomia reprezintă una dintre cele mai frecvente intervenții ginecologice. Uterul ca organ hormonal țintă are nu numai un rol fiziologic, dar și social, sexual și psihologic, iar bolile și intervențiile chirurgicale asupra acestui organ pot creşte rata de incidență a tulburărilor psihice. Scopul lucrării. Analiza tendinţei, amploarei şi a factorilor de impact ai schimbării stării psihologice înainte şi după histerectomie. Material și Metode. Studiul a fost realizat în cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal nr.1 (Chișinău) prin examinarea a 16 cazuri de histerectomie. A fost aplicată metoda de chestionare, iar instrumentele utilizate au fost Scala Climacterică Greene şi Inventarul Depresiv Beck, completate preoperator şi la a 10-12- a zi postoperator. Rezultate. Analizând gradul depresiei pacientelor în legătură cu histerectomia, s-a constatat preoperator în 37,5% lipsa depresiei şi în 56,25 % – depresie de grad minim. Postoperator, la aceste paciente s-a înregistrat diminuarea gradului de depresie, astfel încât 50,0% au raportat lipsa depresiei, iar 31,25% dintre paciente au raportat depresie de grad minim. Analiza scorurilor totale ale Scalei Climacterice Greene a demonstrat că acestea aveau tendinţă de micșorare de la 0,73 preoperator la 0,69 postoperator, pe contul profilului psihologic şi somatic. De remarcat este faptul că deja la a 10 -12 - a zi postoperator pacientele au raportat scoruri mai mari ale profilului vasomotor (0,68 vs 1,25). Concluzii. La pacientele incluse în studiu gradul problemelor psihologice a fost sporit în perioada preoperatorie, ceea ce poate fi explicat prin dezvoltarea depresiei, ca răspuns la simptomele fizice, pentru care este planificată histerectomia și anxietății, determinate de viitoarea intervenție chirurgicală.