Kaniska întruchipează pâinea principală din ritul nupţial al găgăuzilor. Reprezintă o pâine mare, pe care este plasată o găină fiartă (în unele localităţi locul capului ţine un ardei roşu). Din cele 12 feluri de pâine nupţială, opt erau preparate drept kaniska. Pâinea pentru kaniska era de tip împletit (örülü kolaç), se cocea într-o formă rotundă (sinidä kolaç), de regulă fără decor suplimentar, unsă cu ou. O trăsătură distinctă a pâinii kaniska devine găina fiartă (süüş tauk). Acest atribut şi termenul au fost împrumutate de către găgăuzi de la greci. La origine, kaniska (ngr. Κάνισκας) semnifica „hrană şi băutură”, cu care se invita la nuntă. După cum indică materialul etnografic, funcţiile ritualice ale pâinii kaniska în tradiţia găgăuză au fost extinse substanţial. Concomitent cu funcţia de invitare conform tradiţiei la nuntă a persoanelor principale (nuni), pâinea kaniska deţine locul dominant la masa nupţială, în ritul de hrănire a miresei (gelini konuklamak), în binecuvântarea tradiţională de nuni a tinerilor însurăţei (söletmäk/ tuz-ekmek/ proşka), la cununie, în timpul schimbului de daruri etc. Alături de pâine totdeauna găsim vinul, păstrat în timpul nupţii într-un vas (burlui) special de lemn numit ceotra (çotra). Kaniska şi çotra constituie o totalitate complexă nupţială care simbolizează tânăra familie. Asocierea vinului şi pâinii cu o găină fiartă reprezintă familia ca o dublă integritate indisolubilă, în care pâinea şi găina semnifică originea feminină, iar vinul – cea masculină. Găgăuzii numesc kaniska în exclusivitate pâinea cu găină fiartă, şi nu „hrana şi băutura” după cum erau folosite iniţial în tradiţia greacă. În acest context, are loc limitarea simbolismului acestui atribut complex, iar împreună cu el şi deplasarea semanticii părţilor sale componente, după cum ar fi: pâinea – origine feminină, iar găina – cea masculină. Potrivit opiniei Dianei Nicoglo, iniţial pe pâine era plasat un cocoş. Iată ce ne relatează cercetătoarea: „Pâinea cu găina fiartă (iniţial cu cocoşul) simbolizează comuniunea celor două începuturi: pâinea – feminin, iar cocoşul – masculin”. Astăzi, folosirea unui ardei în locul capului de găină vine să confirme această aserţiune. Alte informaţii etnografice (înregistrările Elizavetei Cvilincova în satul Djoltai) indică asupra faptului că găina reprezintă nu numai mireasa, dar şi mirele, după cum ar fi în cazul transmiterii găinii cumnatului printr-o ţeavă. În aşa fel, urmărim în acelaşi obiect combinarea simbolicii feminine şi masculine, legată de faptul că în diferite perioade ale „trecerii” ritualice a tinerilor la un nou statut, pâinea kaniska deţine un rol diferit.