În cadrul bogatului inventar arheologic provenit din situl cucutenian de la Tăcuta-Dealul Miclea (judeţul Vaslui) se individualizează plastica antropomorfă şi zoomorfă, vorbind, şi din această perspectivă, despre însemnătatea locuirii Cucuteni A3. În analiza primară a celor două categorii de plastică eneolitică au fost uzitate criteriile şi modalităţile deja existente în literatura şi practica de specialitate (A. Pogojeva, D. Monah, R. Andreescu): condiţii de descoperire, clasificare tipologică, analiză morfologică primară – materie primă, modelare, fasonare, decorare, elemente de funcţionalitate şi abandon, semantică/semnificaţii. Statuetele antropomorfe şi zoomorfe au fost descoperite atât în strat, în locuinţa 1, cât şi în gropi (Gr. 1/2011), fără a se putea preciza, deocamdată, o certă asociere cultică (locuri şi complexe de cult). Modelarea acestora s-a făcut, în general, din pastă bună, cu puţine incluziuni, arderea fiind diversă, atât în profunzime, cât şi la suprafaţă. Grija deosebită pentru finisarea şi arderea unora dintre statuetele antropomorfe poate reliefa funcţionalitatea particulară a acestora. Majoritatea statuetelor antropomorfe sunt fe minine, fiind decorate în maniera specifică fazei Cucuteni A3, redându-se marcaje corporale, piese de vestimentaţie, podoabe şi însemne de status social. Plastica zoomorfă înfăţişează animale din turma domestică, precum şi unele specii sălbatice. Analogiile cele mai apropiate ale acestor artefacte, culturale şi cronologice, se regăsesc în siturile contemporane şi cvasi-contemporane de la Scânteia (judeţul Iaşi) şi Dumeşti (judeţul Vaslui), încadrate în etapele Cucuteni A3/A3a şi început de A4/A3b, din cadrul aspectului cucutenian sud-moldav. Unele statuete, mai ales cele plate, de tip orantă, vădesc certe tradiţii Stoicani-Aldeni-Bolgrad. Neîndoielnic, cercetările viitoare vor aduce cuvenitele clarificări contextuale şi/sau semantice.