O înţelegere teoretică mai profundă a nihilismului juridic trebuie să includă şi o componentă pozitivă. Imperfecţiunea legii generează o evaluare nihilistă, şi anume aceasta este sursa, motivaţia şi ceia ce conduce la căutarea de noi decizii juridice. Nihilismul juridic, cu alte cuvinte este un indicator, o reflecţie, un fel de test de turnesol a calităţii reale de executare şi de interpretare normativă. Acest tip de feedback, dacă vreţi, reprezintă o estimare a populaţiei dată organismelor guvernamentale şi acţiunilor lor. În acest sens, nihilismul juridic apare ca o orientare socială specifică, care indică direcţia pentru a elimina tendinţele negative în sfera legislativă, apropierea „puterii„ de „societate„ şi sporirea autorităţii statului şi dreptului (Сафонов В.Г.,2004).