Momentul traversării de la starea vegetativă la cea generativă prezintă un punct cardinal în activitatea vitală a plantelor. La plantele pomicole, parţial şi la cele de măr, acest fenomen se manifestă prin realizarea capacităţii de înfl orire şi fructifi care şi obţinerea unor recolte crescânde de fructe. Un rol primordial în fructifi carea pomilor îl au procesele de formare şi diferenţiere a mugurilor fl orali, care se desfăşoară, de regulă, în anii precedenţi, şi sunt reglate de genomul plantelor, condiţiile pedoclimatice şi de cultivare, caracterul proceselor de creştere, precum şi de metabolismul plantei integre (intensitatea fotosintezei, respiraţiei, transpiraţiei etc.) În ultimul timp, o importanţă primordială se atribuie infl uenţei activităţii hormonale asupra proceselor formării şi diferenţierii mugurilor fl orali, şi, îndeosebi, a bilanţului hormonal-inhibitor pe parcursul ontogenezei plantelor. Timp de câţiva ani s-a cercetat rolul activităţii hormonale în frunzele pomilor în rod de măr la diferite soiuri cultivate atât în condiţii de livadă, cât şi în lizimetre (casa vegetală) asupra dinamicii formării şi diferenţierii mugurilor generativi în dependenţă de locul amplasării lor pe diferite formaţiuni fructifere, de prezenţa ori absenţa fructelor etc. S-a stabilit, că la fi nele primei jumătăţi a perioadei de vegetaţie a pomilor (încetinirea creşterii lăstarilor anuali şi a fructelor) în organele studiate (frunze, formaţiuni fructifere etc.) predomină substanţe cu activitate stimulatorie de creştere sporită (auxine şi compuşi cu activitate similară), pe când substanţele cu acţiune inhibitorie manifestă o infl uenţă minoră. La momentul iniţierii proceselor de formare a mugurilor fl orali (individualizarea celor 4-5 straturi de celule din vârful conului meristematic), activitatea biologică a substanţelor cu acţiune stimulatorie scade considerabil în detrimentul majorării celor cu acţiune inhibitorie. Ponderea activităţii biologice a substanţelor cu activitate inhibitorie pe parcursul diferenţierii celorlalte componente ale mugurilor fl orali (sepalelor, petalelor, staminelor, pistilului etc.) comparativ cu cele cu caracter stimulatoriu, se păstrează la un nivel ridicat în întreaga perioadă. Menţionăm, că momentul iniţierii formării mugurilor fl orali la pomii în rod de măr de asemenea este infl uenţat de caracterul proceselor de creştere a lăstarilor anuali, de prezenţa sau absenţa fructelor amplasate pe formaţiunea fructiferă corespunzătoare (pinteni, ţepuşe, ineluşe etc.). De obicei, procesul este lansat şi se desfăşoară spre sfârşitul sau fi nisarea primei unde de creştere în lungime a lăstarilor anuali. La soiurile cu coacere tardivă (Starkrimson, Golden Delicions, Wagener premiat etc.) formarea mugurilor fl orali este lansată considerabil mai târziu (12-15 zile) comparativ cu cele timpurii şi medii (Melba, Slava Pobediteleam etc.). Pe pintenii din coroana pomilor, procesul indicat se desfăşoară mai devreme faţă de celelalte formaţiuni fructifere. Totalizând cele expuse, concluzionăm că vremea lansării proceselor de formare şi diferenţiere la pomii în rod de măr este determinat atât de proprietăţile biologice ale soiurilor cultivate, condiţiile pedoclimatice, cât şi direcţia proceselor de creştere vegetativă a lăstarilor anuali, de prezenţa ori absenţa fructelor, de coraportul activităţii hormonale şi, mai cu seamă, de starea bilanţului hormonal-inhibitor etc. Lansarea acestui proces poate fi pronosticată conform stării meristematice a conului de creştere a mugurilor, precum şi activităţii hormonale a organelor plantelor integre (frunzelor, formaţiunilor fructifere etc.).