Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
710 19 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-28 14:58 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
618.2-092.18-07 (2) |
Mедицинские науки (11143) |
SM ISO690:2012 DAVID, Valeriu, SINIŢÎNA, Lilia, FULGA, Veaceslav, GRECICHINA, Ecaterina, ŞAPTEFRAŢI, Lilian, PETROVICI, Virgil. Profilul morfologic al sarcinii molare hidatiforme. In: Buletin de Perinatologie, 2020, nr. 3(88), p. 110. ISSN 1810-5289. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Buletin de Perinatologie | |||||||
Numărul 3(88) / 2020 / ISSN 1810-5289 | |||||||
|
|||||||
CZU: 618.2-092.18-07 | |||||||
Pag. 110-110 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
Introducere. Sarcina molară sau mola hidatiformă, grație diagnosticului USG, este suspectată/stabilită în perioada conceptului fetal, totuși imaginea ecografi că nu prezintă realitatea caracterului morfologic și patogenetic malign al elementului germinativ molar. Scopul: evaluarea profi lului morfologic al elementelor germinative și gestaționale în sarcini dereglate la termen mic, cu diagnostic sugestiv și/sau stabilit de molă hidatiformă. Material și metode. Studiul s-a bazat pe analiza retrospectivă a rezultatelor precedente cu reexaminare în grup a testelor histologice ale unui eșantion de 60 de sarcini la vârste între 18-25 și 35-45 de ani, în perioada anilor 20162019, cu diagnosticul sugestiv și stabilit de molă hidatiformă. Rezultate. Printre leziunile molare apreciate au fost determinate următoarele subtipuri de molă hidatiformă: completă (21,1%), inclusiv invazivă cu extirparea uterului într-un caz vis-a-vis de cea parțială (78,9%), net superioară, asociate cu o variabilitate histopatologică în statutul germinativ coriovilar, în particular anomalii trofoblastice, vilozitare stromovasculare, displazii mezenchimale și infecțioase virale cu metamorfoză nucleo-citoplasmatică herpetiformă. În raport de vârstă, s-a stabilit frecvența de 7-9 cazuri anual la 18-25 de ani, cu predilecția formei parțiale și cu 2-3 cazuri la vârsta de 35-45 de ani, cu predilecția formelor complete și invazive. Concluzie. Abordarea modernă în diagnosticul molei hidatidiforme necesită investigații complexe întru elaborarea criteriilor microscopice bazate pe metodologii de diagnostic diferențiate, în diferite subtipuri de molă hidatiformă. |
|||||||
Cuvinte-cheie sarcina, concept, mola hidatiformă |
|||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>David, V.B.</dc:creator> <dc:creator>Siniţîna, L.A.</dc:creator> <dc:creator>Fulga, V.M.</dc:creator> <dc:creator>Grecichina, E.V.</dc:creator> <dc:creator>Şaptefraţi, L.A.</dc:creator> <dc:creator>Petrovici, V.G.</dc:creator> <dc:date>2020-11-30</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'><p>Introducere. Sarcina molară sau mola hidatiformă, grație diagnosticului USG, este suspectată/stabilită în perioada conceptului fetal, totuși imaginea ecografi că nu prezintă realitatea caracterului morfologic și patogenetic malign al elementului germinativ molar. Scopul: evaluarea profi lului morfologic al elementelor germinative și gestaționale în sarcini dereglate la termen mic, cu diagnostic sugestiv și/sau stabilit de molă hidatiformă. Material și metode. Studiul s-a bazat pe analiza retrospectivă a rezultatelor precedente cu reexaminare în grup a testelor histologice ale unui eșantion de 60 de sarcini la vârste între 18-25 și 35-45 de ani, în perioada anilor 20162019, cu diagnosticul sugestiv și stabilit de molă hidatiformă. Rezultate. Printre leziunile molare apreciate au fost determinate următoarele subtipuri de molă hidatiformă: completă (21,1%), inclusiv invazivă cu extirparea uterului într-un caz vis-a-vis de cea parțială (78,9%), net superioară, asociate cu o variabilitate histopatologică în statutul germinativ coriovilar, în particular anomalii trofoblastice, vilozitare stromovasculare, displazii mezenchimale și infecțioase virale cu metamorfoză nucleo-citoplasmatică herpetiformă. În raport de vârstă, s-a stabilit frecvența de 7-9 cazuri anual la 18-25 de ani, cu predilecția formei parțiale și cu 2-3 cazuri la vârsta de 35-45 de ani, cu predilecția formelor complete și invazive. Concluzie. Abordarea modernă în diagnosticul molei hidatidiforme necesită investigații complexe întru elaborarea criteriilor microscopice bazate pe metodologii de diagnostic diferențiate, în diferite subtipuri de molă hidatiformă.</p></dc:description> <dc:source>Buletin de Perinatologie 88 (3) 110-110</dc:source> <dc:subject>sarcina</dc:subject> <dc:subject>concept</dc:subject> <dc:subject>mola hidatiformă</dc:subject> <dc:title>Profilul morfologic al sarcinii molare hidatiforme</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>