Dominanta lingvistică în Republica Moldova în virtutea unor circumstanţe, apărute pe parcursul câtorva decenii, îşi are specificul său prin care se deosebeşte de cea din Statele Unite, Marea Britanie, Federaţia Rusă, România, Ucraina, Bulgaria, Serbia etc. În Statele Unite, Marea Britanie dominanta lingvistică este unică şi unitară bazată pe limba engleză; în Federaţia Rusă, România, Bulgaria ea este preponderent unitară şi bazată pe limba de stat: rusă, română, bulgară; în Ucraina sau Republica Moldova această dinamică este una dublă, triplă şi/sau mixtă, bazată pe două sau mai multe limbi: ucraineană şi rusă (Ucraina), română şi rusă sau chiar, rusă şi română (Republica Moldova), precum şi alte limbi minoritare: ucraineana, bulgara, găgăuza. În raioanele de Est ale Republicii Moldova (Transnistria) dominanta lingvistică este bazată pe limba rusă, ucraineană, română şi alte limbi; în UTA Găgăuzia situaţia lingvistică e cu totul alta: rusă – găgăuză – română. În aceste teritorii ale Republicii Moldova limba română nu are statut de limbă oficială în structurile statale; în învăţământ, cultură, medicină, economie etc. este folosită limba rusă şi nu română (în Transnistria) rusa şi nu găgăuza (în Găgăuzia) – situaţie lingvistică regretabilă şi care nu poate fi tolerată în continuare dacă ne considerăm un stat unitar, integru, indivizibil, suveran, independent, în care Legea este o Normă cu caracter obligatoriu, stabilită şi apărată de Puterea de Stat.  Dominanta lingvistică în Republica Moldova trebuie luată în consideraţie în procesul de predare/învăţare a limbilor minoritare şi a celor străine în şcoala naţională respectivă (preuniversitară, universitară, postuniversitară), fapt despre care ne atenţionează oamenii de ştiinţă Lev Şcerba, Raymund Piotrowski, Mihail Bogdan, Silviu Berejan, Robert Lado, Vladimir Arakin, Stanislav Semcinschi, Veaceslav Vassilyev, Larisa Scalozub, Tamara Brovcenco etc. în studiile lor de referinţă. Principiul conştientizării este de un real folos în procesul de învăţământ, acesta, la rândul său, având analiza comparativ–contrastivă a limbilor materne (română, rusă, găgăuză, ucraineană, bulgară) şi a celor străine (engleza, franceza, germana, spaniola, italiana etc.). La acest capitol lingvistul american Robert Lado susţine că „comparaţia lingvistică este fundamentală şi într-adevăr inevitabilă dacă vrem să progresăm, îar comparaţia a două sisteme fonetice, deşi plicticoasă, seacă şi abstractă, dă rezultate de un mare folos practic”. În acest context menţionăm că profesorul (dar şi toţi cei care sunt vizaţi să contribuie la perfecţionarea procesului de învăţământ) urmează să manifeste un interes deosebit faţă de studiile comparate, trebuie să se intereseze de lingvistica comparativ–contrastivă, care determină similitudinile şi deosebirile limbilor, particularităţi comune şi distinctive care reprezintă sursa principală de dificultăţi la învăţarea celei de a doua limbi. Studiile contrastive ajută şi la cunoaşterea mai profundă a limbii materne. N. Corlăteanu, pe bună dreptate, afirma că „limba maternă o poţi cunoaşte mai bine, dacă o compari cu alte limbi, chiar dacă nu sunt înrudite genetic, pot fi înnemăluite prin istorie, printr-o comunitate şi tradiţie multiseculară”. În acest sens crearea instrumentelor corespunzătoare de lucru (dnare bilingve, atlase, tabele, figuri, grafice, albumuri, corpusuri de drilluri fonetice comparat–contrastive, texte etc.) rămâne în continuare un scop didactic de prim plan. E timpul să ne consolidăm eforturile în scopul soluţionării multiplelor probleme ştiinţifice referitoare la studiile contrastive ale limbilor străine şi materne la toate capitolele: fonetico–fonologic, lexical, gramatical, ortografie: alcătuirea şi editarea cursului întroductiv, a celui introductiv–corectiv, alcătuirea unui album ilustrativ cu poziţia organelor articulatorii a tuturor sunetelor–tip ale limbilor străine şi a celor materne în plan contrastiv, a unui vocabular al limbilor străine cu lexic comun cu cele din limbile materne, să traducem manuale tradiţionale şi clasice de limbi străine pentru grupele moldoveneşti cu predare în limba română, alcătuirea şi scrierea studiilor de comparativistică academice la fonetică, gramatică, didactică a limbilor străine având la bază analiza contrastivă a limbii străine şi a celei materne a moldovenilor, ruşilor, ucrainenilor, găgăuzilor, bulgarilor etc.