În prezent, sunt actuale şi prioritare procedeele biotehnologice ale culturii de celule şi ţesuturi in vitro, care oferă largi oportunităţi în soluţionarea obiectivelor strategice ale ameliorării plantelor de triticale şi a altor culturi cerealiere.În cultivarea cerealelor in condiţii in vitro tradiţional se utilizează în calitate de explant embrionul imatur, datorită potenţialului regenerativ înalt. Folosirea embrionului imatur ca explant pe lângă avantaje prezintă şi unele dezavantaje, fiind determinate de faptul că, pentru creşterea plantulelor donor şi obţinerea embrionilor imaturi este necesară o perioada îndelungatăde timp. În vederea soluţionării acestui deziderat în ultimultimp tot mai mult a crescut interesul faţă de frunze, ca explant, fiind o alternativă a embrionilor imaturi a cerealierelor. În urma rezultatelor cercetărilor efectuate s-a constatat că, intensitatea sporită a calusogenezei, embriogenezei somatice şi regenerării plantulelor depinde de un şir de factori: genotip, originea explantului primar, condiţiile de cultivare şi compoziţia hormonală a mediului. Unul din aspecte este studierea factorilor care influenţează direct procesul de formare a calusului, având drept explant limbul foliar. Experienţele au constat în evidenţierea interacţiunii factorilor „genotip”-„vârsta explantului”. În scopul cercetării asupra proceselor de calusogeneză s-au iniţiat culturi de calus din explante de frunză şi rădăcină de la 8 genotipuri de triticale (Ingen 33, Ingen 35, Ingen 93, Polonez LT 76872, Rodlen, Colina, 188TR5021, CAD 2/917). Plantulele sterile au fost cultivate pe mediul MS fără hormoni timp de 2-6 zile. Frunzele plantulelor sterile au fost secţionate în dependenţă de lungimea frunzelor şi vârsta explantului de la 2 – 12 segmente şi inoculate pe mediul de cultură pentru inducerea calusogenezei de la partea bazală spre cea apicală. Pentru iniţierea calusului mediul optim s-a dovedit a fi mediul Murashige - Skoog (1962) suplimentat cu 2,4D (2,5mg/l), kinetină (0,2mg/l). În etapa de inducere culturile au fost ţinute la întuneric. Începând cu primele zile de le inoculare s-au dus observaţii asupra iniţierii şi dezvoltării calusului la nivelul explantelor cultivate. S-a constatat o diferenţiere în ceea ce priveşte procesul de formare a calusului. Astfel, în partea bazală s-a format calus la toate genotipurile, constituind 70–89 %, indiferent de vârsta explantului. Cota maximă de formare a calusului s-a atestat la segmentele bazale la a 2-a zi de cultivare. O diminuare a ratei de formare a calusului s-a atestat la a 4 şi a 6 zi de cultivare (50%). Calusul format fiind compact, gălbui cu mici zone morfogene. Este important de menţionat că partea apicală a frunzei nu a format calus. Analiza dispersională a rezultatelor obţinute, denotă o influenţă semnificativă P < 0,001 a vârstei explantului şi genotipului în stabilirea unui răspuns calusogenetic pozitiv. Frecvenţa calusogenezei pentru calusurile iniţiate din limb foliar prezentată în ordinea descreşterii valorilor pentru genotipurile CAD 2/917, Colina, Ingen 35, Ingen 33, 188 TR 5021, Rodlen, Ingen 93, LT 76872 au înregistrat respectiv: 89,12%, 81,32%, 80,67%, 80,37%, 80,19%, 74,91%, 72,74%, 69,56%,variind în funcţie de vârsta explantului. Aprecierea acţiunii factorilor primordiali (genotipul, vârsta explantului) şi interacţiunii acestor factori asupra frecvenţei calusogenezei s-a efectuat conform schemei analizei dispersionale trifactoriale. S-au cercetat 576 combinaţii a câte 72 pentru cele 8 genotipuri; 192 pentru vârsta explantului (2, 4 şi a 6-a zi de cultivare); 24 pentru interacţiunea „genotip”– „vârsta explantului”. Conform datelor rezultă că, capacitatea de calusare la triticale este controlată în mare măsură de genotip şi vârsta explantului. Astfel în urma aplicării testului ANOVA constatăm că, genotipul, vârsta explantului cât şi interacţiunea lor a avut o influenţă semnificativă P < 0,05, P < 0,001 asupra frecvenţei inducerii calusului. Influenţa maximă de 70,64% a înregistrat-o vârsta explantului, apoi genotipul cu 6,68% şi interacţiunea „genotip” – „vârsta explantului” de 0,94%.