Cunoasterea agrobiologica a soiului nou de bob de GECA 5
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
670 7
Ultima descărcare din IBN:
2023-12-09 14:25
SM ISO690:2012
CELAC, Valentin. Cunoasterea agrobiologica a soiului nou de bob de GECA 5. In: Biotehnologii avansate – realizări şi perspective: Simpozionul ştiinţific naţional cu participare internaţională, 24-25 octombrie 2013, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2013, Ediția III-a, p. 143.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Biotehnologii avansate – realizări şi perspective
Ediția III-a, 2013
Simpozionul "Biotehnologii avansate – realizări şi perspective"
Chişinău, Moldova, 24-25 octombrie 2013

Cunoasterea agrobiologica a soiului nou de bob de GECA 5


Pag. 143-143

Celac Valentin
 
Institutul de Genetica şi Fiziologie a Plantelor
 
 
Disponibil în IBN: 18 martie 2020



Teza

Soiul de bob Geca 5 aparţine familiei Fabaceae, tribul Vicieae Bronn., genul Vicia L., specia Vicia faba L., subspecia eu-faba, var. major (Harz.) Beak. Bobul (Vicia faba L.) se cultivă în regiunile temperate ale globului, fiind o cultură tradiţională în Moldova, pentru folosire în alimentaţia oamenilorşi industria de procesare a păstăilor şi a seminţelor datorită calităţilor culinare superioare, conţinutului înalt în proteine (28,3%) ieftine şi valoroase, recoltei înalte de boabe şi a particularităţilor fitotehnice majore. Plantele de bob se folosesc de asemenea la furajarea animalelor şi ca îngrăşăminte siderale. În ultimii ani în Republica Moldova bobul a fost omis în cultură şi cercetare. Soiuri autohtone de bob în ţară n-au fost create. Prestigiul culturii bobului poate fi restabilit şi majorate suprafeţele însămânţate numai prin crearea de noi soiuri valoroase cu productivitate sporită, cu calitate superioară, cu rezistenţă mai mare la secetă şi temperaturi înalte şi tolerante la boli şi dăunători. În acest scop, în cercetare am utilizat 5 linii eterogene de bob pentru boabe şi supuse selecţiei individuale, prin care au fost create noi forme, pe parcurs apreciate morfologic şi biologic în verigile procesului de ameliorare. Au fost create două soiuri noi de bob Geca 5 şi Geca 60, prezentate pentru testare la Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante. În 2008 a fost omologat soiul de bob Geca 5, caracterizat printr-o populaţie mezofită, autoalogamă, meliferă, ce preferă să fie semănat pe solurile bogate cu reacţie neutră, cu umiditate moderată, e receptiv la secetă şi la temperaturi înalte (25–300C) şi necesită să fie semănat primăvara foarte timpuriu pentru folosirea umidităţii abundente la încolţirea seminţelor.Plantele răsar la 4 – 50C, cu rezistenţă la îngheţuri până la 80C. Temperaturile înalte influenţează negativ la decurgerea proceselor de sporogeneză, gametogeneză şi fecundaţie, producând în ele diferite anomalii ce stopează procesele gametogamice şi a embriogenezei, se finalizează cu sterilizarea şi căderea butonilor florali şi a păstăilor tinere. De aceea, cu creşterea temperaturilor înalte la nodurile superioare ale tulpinilor, ne cătând la prezenţa butonilor şi înflorirea abundentă, nu se formează păstăi, ori păstăile sunt ne dezvoltate. Soiul Geca 5 are planta cu tipul de creştere determinant, tulpina erectă, groasă, patrulaterală, înaltă (80 – 100 cm), cu 2 – 4 ramificaţii bazale, 16 – 27 de noduri pe tulpina principală, cu culoare antocianică slabă, fără perişori, cu foliajul suriu în culoare verde deschisă. Frunze compuse cu stipelele bine dezvoltate. Foliola cu dimensiune medie (lungimea 5 cm şi lăţimea 3,5 cm), cu adâncitura de-a lungul nervurii centrale puternică. Rădăcina pivotantă cu nodozităţi ce conţin bacterii fixatoare de azot din aer. Inflorescenţa de tip racem compus din 3 – 5 flori dispuse axilar, cu dezvoltare consecutivă. Flori hermafrodite, papilionate, cu 9 stamine unite prin filamentele lor şi una liberă. Epoca de înflorire medie (de la 06 mai până la 17 iunie) în corelaţie cu condiţiile climatice. Florile măşcate (1,8 - 2,0 cm) de culoare albă cu pată melanină. Fruct păstaie.Păstaia cu atitudinea semi erectă, mare (lungimea 6,5 cm şi lăţimea 2,0 cm), cu forma cilindrică, slab curbată cu despărţituri transversale interne, cu 2 – 4 seminţe măşcate. La o tulpină, ca regulă, la nodurile de jos se formează 5 – 13 păstăi de culoare verde deschisă, iar la maturitate capătă culoare cafenie cu grosimea medie a păreţilor. Păstăile la maturitate sunt dehiscente şi seminţele se scutură după o umiditate sporită. De aceea, recoltarea trebuie efectuată la timpul cuvenit. Seminţele fără albumen, cu cotiledoane mari de culoare deschisă gălbuie. Sămânţa uscată în secţiune longitudinală are forma eleptică, cu lungimea medie de 2,5cm şi lăţimea de 1,8 cm, tegumentul bej cu hilul de culoare neagră. Sămânţa e fără repaus germinativ. Masa a 100 boabe e de 137,2 g. Producţia medie de seminţe 28,5 q/ha. Seminţele conţin 28,5 – 30,2% de proteine şi 1,2% de grăsimi. Perioada de vegetaţie a plantelor 90 zile. Soiul se recomandă pentru cultivare în Moldova.