Conservarea ex situ a unor pteridofite de interes biotehnologic
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
582 22
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-26 14:03
SM ISO690:2012
ALDEA, Florentina, BREZEANU, Aurelia, HELEPCIUC, Florenţa, BANCIU, Cristian, SOARE, Liliana Cristina. Conservarea ex situ a unor pteridofite de interes biotehnologic. In: Biotehnologii avansate – realizări şi perspective: Simpozionul ştiinţific naţional cu participare internaţională, 24-25 octombrie 2013, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2013, Ediția III-a, p. 138.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Biotehnologii avansate – realizări şi perspective
Ediția III-a, 2013
Simpozionul "Biotehnologii avansate – realizări şi perspective"
Chişinău, Moldova, 24-25 octombrie 2013

Conservarea ex situ a unor pteridofite de interes biotehnologic


Pag. 138-138

Aldea Florentina1, Brezeanu Aurelia1, Helepciuc Florenţa1, Banciu Cristian1, Soare Liliana Cristina2
 
1 Institutul de Biologie al Academiei Române,
2 Universitatea din Piteşti
 
 
Disponibil în IBN: 18 martie 2020



Teza

Athyriumfilix-femina, Polypodium vulgare şi Asplenium trichomanes sunt trei specii de ferigi valoroase datorită potenţialului lor ca plante ornamentale şi abiosintezei de metaboliţi secundari. Experimentele noastre s-au axat pe dezvoltarea unei metode optime de multiplicare in vitro şi conservarea pe termen mediu pentru aceste specii provenite din aria protejată Valea Vâlsanului. Reactivitatea fiecărei specii a fost evaluată pe baza determinărilor biometrice (morfometriceşi gravimetrice) şi biochimice (spectrul izoenzimatic: peroxidaze, esteraze, fosfataze alcaline;spectrul electroforetic al proteinelor totaleşi analiza profilelor proteomice). Deoarece regenerarea in vitro pornind de la spori, foarte frecvent folosită, este de durată mai lungă, în cercetările noastre ne-am orientat spre realizarea unui sistem experimental care presupune utilizarea ca sursă de inocul a omogenatului obţinut prin triturarea gametofitului. Experimentele in vitro au relevat în primul rând existenţa unei diferenţieri specie-specifică în funcţie de reactivitatea fiecărei specii în parte dar şi de condiţiile de cultură (tip de inocul, mediu nutritiv, factori fizici). Cele mai reactive s-au dovedit a fi speciile Polypodium vulgare şi Athyrium filix-femina. Folosirea omogenatului gametofitic reprezintă un interesant sistem experimental. Acesta permite regenerarea atât a gametofiţilor câtşi a sporofiţilor într-o perioadă redusă de timp. În unele cazuri (Athyrium filix-femina, Polypodium vulgare) acest sistem a stimulat şi proliferarea culturii. Analizele biochimice nu au evidenţiat diferenţe semnificative între gametofit şi sporofit prin folosirea electroforezei în gel de poliacrilamidă, dar modelele obţinute prin electroforeză bidimensională au arătat existenţa unor spoturi distincte pentru ambele extracte din gametofit şi sporofit. Studiile biochimice prezintă o analiză preliminară a profilelor proteomice ce poate permite detectarea unor posibile modificări la nivel molecular ce pot apărea în timpul procesului de cultura in vitro, dar mai ales în cel de crioconservare în vederea stocării pe termen lung. Aceste cercetări au permis stabilirea unui sistem experimental facil pentru multiplicare in vitro a speciilor Asplenium trichomanes, Polypodium vulgare şi Athyrium filix-femina ce ar putea fi adaptat şi la alte specii de pteridofite de interes biotehnologic şi/conservativ. Sistemul experimental elaborat de noi a permis de asemenea realizarea unei colecţii de germoplasmă in vitro pentru speciile de pteridofite studiate.