Cimbrul de munte este o specie răspândită în flora spontană a mai multor ţări din bazinul Mediteran. Pe suprafeţe mici se cultivă ca plantă medicinală şi condimentară în Franţa, Spania, Italia, Serbia,Ukraina şi Republica Moldova. Având o bogată compoziţie chimică-ulei volatil cu conţinut sporit de timol şi carvacrol, acizi triterpenici, taninuri 14-18 % la masa uscată, mucilagii,zaharuri, răşini, vitamine B,C, microelemente, proteine specifice, flavonoide, parafine, etc. planta cimbrului de munte (herba) şi extractele, uleiul volatil sunt larg folosite în medicina tradiţională şi ştiinţifică, în industria alimentară (condiment) şi în producerea articolelor de parfumerie şi cosmetică. Planta este la început de implementare pe suprafeţe industriale ca plantă aromatică, pentru producerea uleiului volatil şi medicinală, condimentară. În ţara noastră herba de cimbru de munte este folosită ca componentă în ceaiurile alimentare, inclusiv a celui ”Energizant”- producator firma ”Doctor-Farm”SRL. Pentru iniţierea şi lărgirea suprafeţelor acestei specii este necesar material săditor calitativ şi posibil mai ieftin. În cercetare s-au aflat 3 metode de producere a lui. Au fost folosite seminţele şi lăstarii lignificaţi şi verzi de la plantele soiului omologat Alfa-14. Puieţii şi butaşii din lăstari lignificaţi de 1-3 ani au fost crescuţi în răsadniţe la irigare, iar butaşii din lăstari verzi au fost înrădăcinaţi în tunel de peliculă în seră. În cercetările de 2 ani s-a constatat, că din seminţele germinabile semănate primăvara devreme obţinem răsad viabil, 70% din care către sfârşitul perioadei de vegetaţie (în octombrie) s-au obţinut puieţi cu tulpini lignificate 90% din numărul de plante răsădite. La o recoltă de numai 20 kg/ha seminţe (10 mii tufe) de pe o tufă obţinem peste 900 unităţi de puieţi calitativi cu diametrul la colet 4,7mm, cu talia de 20,8 cm şi lungimea pivotului rădăcinii de 11,1cm. Lăstarii lignificaţi de 1-3 ani de lungime 8-12 cm se înrădăcinează bine în răsadniţe cu substrat nutritiv acoperit cu un strat de 4-5 cm de nisip macrogranulat, la irigare gradul de înrădăcinare a lăstarilor de 1-2 ani depăşeşte 65%. Butaşii vegetativi obţinuţi prin această metodă au diametrul la colet 6,1mm, talia 18,2cm, lungimea sistemului radicular 13,4 cm. După indicii morfometrici ei corespund cerinţelor de calitate categoria I-a. De pe o tufă de cimbru de munte pe rod se pot recolta peste 100 butaşi lignificaţi, din care obţinem 64 butaşi înrădăcinaţi. Cimbru de munte se reproduce bine şi prin butăşire în verde. Se iau butaşi din lăstarii anuali în creştere cu 6-8 perechi de frunze (mai), la care se înlătură partea ierboasă apicală cu 2-3 perechi de frunze. Butaşii din lăstari verzi cu lungimea de 6-8 cm se pun la înrădăcinare în tuneluri speciale de peliculă unde se menţine umiditatea relativă a aerului apropiată de 100%, se produc şi udări repetate pe zi, lumină slabă dispersă. Partea bazală a butaşilor verzi puşi la înrădăcinare se întroduce în stratul nutritiv la 1-2 cm. Butaşii verzi peste 10-15 zile formează rădăcini de 3-4 cm iar către sfârşitul vegetaţiei – butaşi vegetativi cu diametrul la colet de 5,5 mm, talia 19 cm şi lungimea sistemului radicular de peste 10 cm. De pe o tufă pe rod se pot recolta peste 200 de butaşi verzi, din care obţinem 120-130 butaşi vegetativi dezvoltaţi. Astfel toate cele 3 metode de producere a materialului săditor sunt eficiente, dacă se respectă tehnologia de producere. Cei mai ieftini ca material săditor sunt puieţii, care au şi cel mai mare coeficient de reproducere (900). Însă preferabile sunt metedele de producere a butaşilor vegetativi, care păstrează calităţile productive şi calităţile soiurilor cultivate. În cazul obţinerii puieţilor din seminţe la cimbru de munte ca plantă alogamă în descendenţă se manifestă o segregare biologică:se ivesc forme care diferă după habitusul tufei şi productivitate, precum şi epoca de recoltare şi conţinut scăzut de ulei volatil.