Una dintre cele mai frapante, expresive și frumoase manifestări ale culturii populare găgăuze în toate epocile a fost muzica populară, în care privirea atentă și pătrunzătoare a cercetătorului poate detecta „monumentele viziunii oamenilor despre ei înșiși și tot ceea ce este în jurul lor” și prin ei să determine convingător ceea ce se numește, de obicei, caracter național – „o viziune specială asupra lucrurilor pe care le are fiecare persoană și fiecare națiune” (N. I. Kostomarov). După cum ne arată studierea problemei, cea mai mare parte a acestui tip de cunoștințe populare este inclusă în cântecele rituale, eroice de legendă, folclorul religios (în cântece cu conținut religios și versuri spirituale) și balade (în special în cele în care se manifestă motivele și imaginile mitologice, de exemplu, reprezentări totemice care provin din tradiția culturală balcanică), într-o măsură mai mică le regăsim în alte genuri ale creaţiei muzicale găgăuze – sub formă de mențiuni sumare a anumitor elemente legate de religiozitatea poporului și de viziunile lui mitologice despre univers. În această ordine de idei, un loc important îl ocupă cântecele eroice religioase, deoarece ele conţin elemente de mitologie creștină, dar în plan tematic și de idei arată nu numai ortodoxia oficială, ci și populară. În aceste cântece se observă un sincretism ortodox-păgân sau o combinație bizară de imagini creștine și idei cu elemente de origine păgână. Căsătoriile interetnice, precum și contactele multeseculare etnoculturale cu popoarele vecine (bulgari, moldoveni) au avut un anumit impact asupra folclorului muzical al găgăuzilor din Bugeac, schimbând prezentări imaginare și semantic-simbolice despre lume. În general, putem afirma faptul că întregul folclor muzical al găgăuzilor a avut un impact cultural-educativ în dezvoltarea culturală a găgăuzilor. Tocmai datorită cântecelor care au format gustul estetic, viziunea asupra lumii și principiile morale, poporul găgăuz a savurat o puternică încărcătură de noțiuni despre viața de zi cu zi.