La sfârșitul secolului al XVIII-lea – începutul secolului al XIX-lea, Imperiul Rus s-a confruntat cu sarcina colonizării agrare a teritoriilor nou anexate ale Regiunii Nordului Mării Negre (așa-numita Rusia Nouă). Procesul de colonizare a avut loc prin atragerea coloniștilor atât din teritoriile Imperiului Rus în sine, cât și dincolo de granițele sale. Migrațiile pe teritoriul ocupat anterior de nomazi, cum ar fi tătarii Crimeei, Budzhakului, Edisanului, au avut loc în tempouri rapide. Teritoriul Basarabiei, care în 1812 a devenit parte a Imperiului Rus, la fel se atribuia regiunii Noii Rusii. Cu toate acestea, această regiune a avut și caracteristicile sale unice, rezultate atât din prezența unei populații locale semnificativ ortodoxe, cât și din apropierea teritorială de Balcani. Din cauza războaielor și declinului Imperiului Otoman, această regiune a devenit o sursă importantă de migranți. În același timp, migranții din Balcani, inclusiv și populația din Principatul Moldovei, au participat la popularea Noii Rusii cu mult înainte de încadrarea Basarabiei în Imperiul Rus. Această situație a predeterminat caracterul multietnic al populației Basarabiei din secolul al XIX-lea și, în mare măsură, a Republicii Moldova de astăzi. Totuși, procesul de colonizare a Basarabiei a fost influențat nu numai de poziția sa geografică sau de situația etnică din perioada anterioară, ci și de deciziile luate de conducerea politică a Imperiului Rus. Încercările autorităților de a organiza în mod centralizat procesul de colonizare au fost influențate și îngreunate de colonizarea populară „spontană” a regiunii. În urma studiului am identificat: a) principalele caracteristici ale reglementării politice a proceselor de colonizare din Basarabia, prin care se deosebește situația din acest teritoriu de ceea ce se întâmpla în alte regiuni ale Noii Rusii, b) motivele diferențelor existente. În baza rezultatelor obținute, am ajuns la concluzia despre rolul conducerii politice a Imperiului rus în formarea aspectului etnic al Basarabiei în comparație cu alți factori existenți.