Grupuri locale eneolitice târzii din interfluviul Prut-Nistru şi contactul lor cu comunităţi central-europene
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
29 0
SM ISO690:2012
SÎRBU, Ghenadie. Grupuri locale eneolitice târzii din interfluviul Prut-Nistru şi contactul lor cu comunităţi central-europene. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare. Ediția 11, 29-31 octombrie 2019, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2019, pp. 47-48. ISBN 978-9975-84-104-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF
BibTeX
DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 11, 2019
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
Chișinău, Moldova, 29-31 octombrie 2019

Grupuri locale eneolitice târzii din interfluviul Prut-Nistru şi contactul lor cu comunităţi central-europene


Pag. 47-48

Sîrbu Ghenadie
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
Disponibil în IBN: 27 ianuarie 2020


Rezumat

Sfârşitul mileniului IV î.Hr. este marcat de un proces care a determinat şi situaţia cultural-istorică în regiunea est-carpatică. Mişcările de populaţii de altă sorginte, cauzate de transformările survenite în modul de viaţa socio-economică sau schimbările climaterice, au avut un impact major şi asupra comunităţilor de agricultori din spaţiul est-carpatic, influienţă care poate fi surprinsă în arhitectura locuinţelor, în tehnica de ornamentare a ceramicii, dar mai expresiv – în practicile funerare. În silvostepa pruto-nistreană, pentru eneoliticul final (Tripolie CII), sunt documentate grupele de tip Brînzeni şi Gordineşti. Determinarea locului grupelor respective în cadrul masivului cultural Cucuteni-Tripolie, în faza târzie de evoluţie a acestuia, este o problemă care necesită o abordare complexă, însă de cele mai multe ori ea este tratată superficial de specialişti. O altă problemă lăsată în umbră ţine de existenţa unor contactacte între grupele menţionate cu comunităţi din alte regiuni, care pot fi tratate și ca simple influenţe. În vederea soluţionării acestui demers, atenţia noastră este focusată asupra unei categorii de vestigii descoperită în siturile atribuite celor două grupe. Dacă ne referim la ceramică, găsim analogii clare în mediul culturii Funnel Beaker pentru aspectul Brînzeni şi în cadrul grupului Złota – respectiv, pentru faciesul Gordineşti. Recipientele ceramice de tradiţie Funnel Beaker din aşezarea Brînzeni III-Ţiganca au context clar, fiind descoperite în trei locuinţe. Cu atât mai mult, au fost depistate fragmente ceramice modelate după tehnologia cucuteniană, dar păstrând forma vasului de tip Funnel Beaker. Acest lucru indică un contact sau, mai bine spus, o conlocuire în aceeaşi aşezare, şi nicidecum nu putem vorbi de influenţe. Altă situaţie este cu grupa Gordineşti. Mult timp se considera că apariţia acesteia este rezultatul badenizării spaţiului nord-est carpatic, lucru infirmat de noi din lipsa unor dovezi convingătoare. În procesul deplasării populaţiilor purtătoare ale tradiţiilor specifice acestei grupe, în alte regiuni, au fost preluate unele influenţe în tehnica de ornamentare a ceramicii. Aici ne referim la categoria grosieră, care a fost ornamentată cu elemente şnurate asemănătoare celor dispuse pe vase specifice grupuli Złota din Polonia de sud-est. Din cele punctate reiese ideea că contactul între grupele Brînzeni şi Gordineşti cu comunităţi din Europa Centrală a fost unul benefic ambelor zone. Datorită acestui fapt, vestigiile arheologice specifice atât comunităţilor de agricultori din spaţiul est-carpatic, cât şi celor din Europa Centrală, au o răspândire largă, servind ca indicator cultural şi cronologic.