În încercarea de a întări o relaţie deja ştiută, Cervantes nu ezita să afirme că un om informat valorează cât doi. Setea de cunoaştere a adus cu sine informaţii de necontrolat, pe care numai calitatea tinde să le elucideze. Astăzi omul, depozitar suprasaturat, obiect al informării, transformat în filtru critic, subiect activ, riscă să devină culegător de adevăruri care-i blochează creaţia. Tehnologiile informației produc schimbări fără precedent la nivelul societății, în toate aspectele ei, comparabile poate cu transformările produse de invenția și utilizarea pe scară largă a tiparului. Este o transformare a vieții economice, a vieții sociale, implicit o transformare culturală, de mentalitate și, nu în ultimul rând, a vieții cotidiene a fiecărui individ. Cerințele actuale înaintate instituțiilor de învățământ secundar profesional și mediu de specialitate, pe plan global, se referă la pregătirea specialiștilor cu capacități de soluționare a problemelor, cu abilități de a culege și a analiza informația, deprinderi de organizare și planificare, competențe de lucru în echipă, capacități de comunicare, acestea devenind criterii hotărâtoare pentru o bună activitate la locurile moderne de muncă. Colegiile și școlile profesionale aparțin sistemului de învățământ secundar profesional și mediu de specialitate. Grupul-țintă îl reprezintă elevii, absolvenți de gimnaziu. Această categorie socială are vârsta cuprinsă între 16 și 20 de ani, considerată o vârstă a cunoaşterii, interesului și extinderii cunoştințelor. La nivel național, nu există un fundament politic reglementat privind formarea Culturii Informației la ciclul secundar profesional și mediu de specialitate. Astfel, se simte necesitatea de a aborda subiectul, aplicând experiențe benefice și recomandând soluții optime de remediere a situației. Misiunea bibliotecilor din instituțiile de învățământ secundar profesional și mediu de specialitate este de a fi un partener serios al procesului educațional şi de a pregăti elevii pentru orientarea șutilizarea eficientă a oportunităților informaționale nu numai în perioada de studiu în instituțiile de învățământ, dar pe parcursul întregii vieți. Prioritară devine, în acest sens, studierea aspectelor teoreticopractice ale Culturii Informației pentru a îmbunătăți și a extinde deprinderile de utilizare a informațiilor. Accentul prioritar este de a învăța elevul nu numai să cunoască aceste oportunități, dar şi să le utilizeze eficient. În scopul determinării nivelului Culturii Informației a utilizatorilor elevi din colegii și școli profesionale s-a realizat studiul Cultura Informației a utilizatorilor bibliotecilor de colegiu și școli profesionale din Chișinău care are tendința de a îmbunătăți procesul de formare a Culturii Informației, având un impact major în satisfacerea necesităților informaţionale în cadrul acestor instituții. Obiectivele cercetării vizează: analiza complexă privind determinarea reperelor epistemologice şi praxiologice ale Culturii Informației; descrierea nivelurilor, specificului Culturii Informației a elevilor şi a mecanismelor sporirii Culturii Informației în mediul tinerilor care studiază în colegii și școli profesionale din Chișinău; stabilirea indicatorilor şi a criteriilor de evaluare a Culturii Informației a elevilor; definirea problemelor principale cu care se confruntă elevii din învățământul secundar profesional și mediu de specialitate în regăsirea informațiilor, precum și obţinerea informaţiilor veridice asupra nivelului competenţelor documentare al elevilor din colegii și școli profesionale; verificarea percepţiei subiective a formatorilor cu realitatea de facto; identificarea lacunelor şi adaptarea programelor în conformitate cu realităţile observate. S-a stabilit următoarea ipoteză de lucru: nivelul Culturii Informaţiei a utilizatorilor din colegii și școli profesionale din Chişinău diferă de la o instituţie la alta. Se manifestă un nivel de Cultura Informaţiei mediu, ceea ce explică şi gradul de interes al utilizatorilor faţă de calitatea informaţională. În acest context, bibliotecile trebuie să definitiveze politica instituţională privind nivelul Culturii Informaţiei a utilizatorilor-elevi. În scopul realizării obiectivelor propuse s-a lansat un chestionar, aplicat la nivelul de 12 colegii, 6 școli profesionale și 2 școli de meserii, pe un eșantion de 1.525 de elevi. Chestionarul a avut ca scop să identifice atât nivelul Culturii Informaţiei, cât şi să evalueze eficienţa şi eficacitatea serviciilor de bibliotecă din perspectiva utilizatorilor. Din nevoia de creștere a fidelității și validității datelor obținute, au fost utilizate mai multe surse: interviuri, analiza datelor statistice preluate de la Biblioteca Centrală Universitară a USM și Biroul Național de Statistică, date statistice ale Ministerului Educației; analiza documentelor statistice oferite de bibliotecile de colegii și școli profesionale. Pentru a obţine rezultate cât mai veridice, chestionarul completat de către utilizatori a fost anonim. Datele furnizate au fost centralizate şi analizate. În final, evaluarea a permis a lua decizii corecte, plauzibile şi legitime, rezultate care servesc bază pentru acţiuni imediate şi strategii viitoare. Analiza şi procesul de sintetizare a datelor s-a realizat conform următoarelor dimensiuni referitoare la:  ce înţeleg utilizatorii bibliotecilor de colegii și școli profesionale și de meserii prin conceptul Cultura Informaţiei;  cum percep eficienţa şi eficacitatea serviciilor furnizate de bibliotecile de colegii și școli profesionale;  gradul de cunoaştere şi utilizare a mijloacelor şi metodelor de informare;  căile de identificare a documentelor;  metode de localizare şi de accesare a informaţiei (tehnici de căutare);  instrumente de informare oferite de biblioteci: fond de referinţă, catalog tradiţional, Internet;  tipuri şi genuri de documente consultate: cărţi, seriale, CD; acces la resurse;  aprecierea bibliotecii: biblioteca şi serviciile, facilităţile oferite, biblioteca concepută ca spaţiu, competenţa bibliotecarilor;  motivul vizitei: scop, periodicitatea frecventării bibliotecii, categoriile de servicii utilizate;  opinia utilizatorilor elevi în privinţa contribuţiilor bibliotecii la formarea mediului informaţional în instituţiile de învăţământ secundar profesional și mediu de specialitate;  sugestii, propuneri; date demografice: sex, vârstă, an de studii. Rezultatele obţinute au fost extrem de informative şi au permis stabilirea nivelului de competenţe informaţionale ale utilizatorilor bibliotecilor de colegiu și școli profesionale, cu diferite profiluri, din Chişinău, care permit să identificăm aspectele care necesită cea mai mare atenţie şi să ne orientăm acţiunile în direcţia soluţionării situaţiei, să modificăm conţinutul activităţilor de instruire a utilizatorilor.