Municipiul Chișinău reprezintă un teritoriu special în designul electoral din Republica Moldova. Aici procesele electorale decurg diferit decât în restul țării. De-a lungul timpului, alegătorul din capitală s-a dovedit unul deosebit față de restul tării. Toți primarii aleși în capitală au reprezentat eșichierul politic de dreapta, dacă este să analizăm aderența partinică prin prisma clivajului ideologic. Din perspectiva geopolitică, aceștia reprezentau opțiunea proeuropeană. Sub aspect temporal, alegerile locale generale din iunie 2015 au urmat alegerilor parlamentare la un interval de numai șase luni. Cu toate că miza partidelor politice este scrutinul parlamentar, alegerile din municipiul Chișinău rămân un obiectiv prioritar pentru concurenții electorali. ,,Bătălia pentru Chișinău” avea o importanță strategică și în contextul viitoarelor negocieri pentru formarea guvernului, care urmau să se desfășoare imediat după alegerile locale. Din acest motiv, ne vom axa pe prestația formațiunilor cu reprezentare parlamentară. O abordare comparată a alegerilor la o diferență temporală de jumătate de an ne permite să surprindem principalele tendințe din spațiul politic din Republica Moldova, servind în același timp drept un prilej prielnic pentru cercetarea fenomenului legitimității puterii politice și a dinamicii de erodare a ei. Pornind de la cele relatate mai sus, considerăm relevantă o analiză comparată a opțiunii electoratului pentru partidele politice în campania pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2015 în circumscripția electorală municipală Chișinău și opțiunile electoratului pentru Consiliul municipal Chișinău la alegerile locale din 14 iunie 2015. Pentru început vom compara rata de participare. La alegerile pentru CMC Chișinău din 14 iunie 2015, la vot au ieșit 300 586 de orășeni [1]. Pe 30 noiembrie 2014, la alegerile parlamentare în circumscripția electorală municipală Chișinău și-au exprimat opțiunea de vot 464 296 de cetățeni [2]. Un calcul elementar ne arată că la distanța temporală de doar șase luni numărul chișinăuienilor care au mers la votare s-a diminuat cu peste o treime. Pe lângă absenteismul, devenit tradițional, mai mare la scrutinele locale față de cele parlamentare, putem identifica și alți factori care au provocat absenteismul cetățenilor. În primul rând, este atmosfera generală din țară, caracterizată de situația dificilă din sistemul bancar. O altă cauză a absenteismului ar putea fi calitatea listelor de candidați pentru consiliul municipal și campania de promovare anemică, care nu au reușit să-i convingă pe chișinăuieni să meargă la vot. Prezintă interes și scorurile înregistrate de partide și blocurile electorale în alegerile pentru CMC din 14 iunie 2015. Pentru Partidul Socialiștilor din Republica Moldova au votat 91 983 de alegători sau 31,71% din electorat. Partidul Liberal a acumulat 85 693 de voturi (29,54%), Blocul electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova – Iurie Leancă” a adunat 33 511 voturi (6,33%), Partidul Politic „Partidul Nostru” – 18 358 de voturi (6,33%) Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 14 901 voturi (5,14%), Partidul Liberal Democrat din Moldova – 10 487 de voturi (3,62%), Partidul Democrat din Moldova – 7 941 de voturi (2,74%) [1]. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, în municipiul Chișinău au participat la votare 464 296 de alegători care reprezintă 64,23% din cei înscriși în liste. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova au votat 100 198 de alegători sau 22,20% din electorat. Partidul Liberal a acumulat 86 339 de voturi (19,13%), Partidul Comuniștilor din Republica Moldova – 52 513 voturi (11.63%), Partidul Liberal Democrat din Moldova – 97 275 de voturi (21,55%), Partidul Democrat din Moldova – 45 007 voturi (9,97%) [2]. O analiză comparată a numărului de voturi obținute de partide la cele două scrutine scoate în evidenţă tendințele care se conturează pe piața politică din Republica Moldova. Cele mai multe voturi le-a pierdut PLDM-ul – tocmai 86 788 (!), ceea ce constituie o reducere de 9 ori. Considerăm că această diminuare este rezultatul scandalului legat de situația de la Banca de Economii și învinuirile care au apărut în spațiul public în adresa reprezentanților PLDM responsabili direct de gestiunea acţiunilor de la bancă. O parte din voturile oferite PLDM-ului în noiembrie 2014 au mers la blocul electoral ,,PPEM-Iurie Leancă”. Putem afirma că premierul de atunci Iurie Leancă servea drept locomotivă electorală a partidului. Despre aceasta ne vorovesc sondajele dinaintea alegerilor din 30 noiembrie 2014, în care Iurie Leancă apărea drept politicianul acreditat cu cea mai mare încredere din partea cetățenilor. Astfel, conform unui sondaj realizat de Institutul de Marketing și Sondaje IMAS, în septembrie 2014, premierul Iurie Leancă și primarul capitalei Dorin Chirtoacă erau susținuți de câte 41% din totalul respondenților [3]. Barometrul opiniei publice publicat în noiembrie 2014 îl califica pe Iurie Leancă drept personalitatea politică cu cea mai mare încredere în rândurile cetățenilor – 42% [4]. Următorul mare perdant a fost Partidul Democrat, care a primit mai puțin cu 37 066 de voturi sau de 5,6 ori mai puțin. În cazul democraților, cred că este vorba despre decepțiile electoratului legate de situația proastă din țară și problemele cu care se confrunta guvernarea minoritară. Partidul Comuniștilor, de asemenea, a rămas fără multe voturi. La alegerile pentru Consiliul municipal Chișinău din 14 iunie 2015, comuniștii au pierdut 37 612 voturi sau de 3,5 ori mai puțin în comparație cu 30 noiembrie 2014. Aceasta se explică în mare parte prin susținerea de către fracțiunea parlamentară PCRM a guvernului minoritar, condus de Chiril Gaburici. Prin votarea unui guvern nominalizat de către Alianța pentru o Moldovă Europeană, formată din PLDM și PD, partidul comuniștilor s-a detașat și mai mult de electoratul său, care în mod tradițional este unul nostalgic și pro-estic. De asemenea, unii reprezentanți ai PCRM figurau în rapoartele legate de delapidările de la Banca de Economii. Considerăm că și acest fapt a dus la diminuarea scorului obținut de comuniști la ultimele alegeri din CMC. PSRMul a cunoscut o scădere nesemnificativă – cu 8,2 la sută. Partidul Liberal, practic, a repetat scorul obținut la parlamentare, numărul votanților micșorându-se cu doar 646 de persoane, ceea ce reprezintă mai puțin de un procent. Rezultatul alegerilor este unul benefic pentru PL, care a acumulat în CMC 29,54% din sufragii, iar Dorin Chirtoacă și-a păstrat funcția de primar general pentru al treilea mandat consecutiv. Acest fapt va avantaja Partidul Liberal la negocierile pentru formarea guvernului. Analiza comparată a rezultatelor celor două scrutine în circumscripția electorală municipală Chișinău permite a face unele concluzii. În primul rând, absenteismul masiv înregistrat la alegerile CMC este rezultatul mai multor factori, printre care se numără starea proastă a treburilor din țară, precum și persoana candidaților incluși în listele electorale ale partidelor. În al doilea rând, scandalul vizând delapidările de la BEM, precum și acțiunile ineficiente ale guvernului Chiril Gaburici au afectat negativ imaginea partidelor implicate prin reprezentanții lor în scandalul financiar, precum și în votul acordat guvernului minoritar. În al treilea rând, clivajul Est-Vest marchează opțiunea de vot al electoratului din capitală. În alegerile locale din municipiul Chișinău, după cum arată ultimele două scrutine, pe eșichierul de centru-dreapta contează real doar Partidul Liberal. De cealaltă parte a eșichierului, monopolul PCRM-ului este preluat de către PSRM. Oricum votul rămâne în continuare profund marcat de clivajul geopolitic Est-Vest. De asemenea, rezultatele alegerilor din Chișinău pot servi drept un criteriu al legitimității guvernării instalate după alegerile din 30 noiembrie 2014. Partidele componente ale guvernării minoritare: PLDM și PD, precum și PCRM care a susținut în Parlament investirea guvernului Gaburici au pierdut masiv din electoratul capitalei, care, după cum menționam, pot avea un impact major asupra unor eventuale alegeri parlamentare anticipate.