| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 711 11 |
| Ultima descărcare din IBN: 2024-03-18 13:26 |
| Căutarea după subiecte similare conform CZU |
| 94(478):281.95 (1) |
| Istoria Moldovei. Republica Moldova (67) |
| Istoria generală (3880) |
 SM ISO690:2012BULMAGA, Mihail. Circulația carților bisericesti de peste Prut în Basarabia țarista (Cazul bisericii din s. Zaicana, r-nul Criuleni). In: Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti: : Ştiinţe umanistice, 25-26 aprilie 2018, Chişinău. Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2018, SU, pp. 20-22. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti: SU, 2018 |
||||||
|
Conferința "Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti: Ştiinţe umanistice, 25-27 aprilie 2018: " Chişinău, Moldova, 25-26 aprilie 2018 | ||||||
|
||||||
| CZU: 94(478):281.95 | ||||||
| Pag. 20-22 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
În contextul Centenarului Unirii Basarabiei cu Regatul României, este foarte actual și important să cunoaștem care au fost elementele ce au stat la baza menținerii conștiinței și a culturii românești în Basarabia pe întreaga dominație țaristă. Pentru întărirea rezistenţei în faţa încercărilor de rusificare, o mare importanţă au constituit-o neîntreruptele legături cu Țările Române. Bisericile reconstruite sau nou-zidite erau înzestrate de către preoți cu numeroase cărți, icoane și obiecte bisericești românești, care fie proveneau din alte biserici vechi, dispărute, fie erau aduse din Țara Moldovei de peste Prut sau din Țara Românească. Scopul acestei comunicări este de a analiza circulația cărților românești de peste Prut în Basarabia țaristă și de a estima rolul acestora în menținerea conștiinței și a culturii românești în spațiul pruto-nistrean, prin prisma bibliotecii Bisericii cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din s. Zăicana, r-nul Criuleni. În prezentul demers, ne propunem drept obiective: să identificăm cărțile bisericești de peste Prut din biblioteca bisericii din s. Zăicana; să evaluăm rolul acestora în menținerea conștiinței și a culturii românești în Basarabia țaristă. Sub aspectul noutăţii, comunicarea pentru prima dată abordează conceptual şi metodologic cercetarea unei probleme de valoare orientată, în primul rând, spre introducerea în circuitul ştiinţific a unor exemplare de cărți bisericești vechi din sec. al XVIII-lea și al XIX-lea, inedite. Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din s. Zăicana a fost construită în perioada anilor 1864-1867. Fiind prima biserică din localitate (anterior locuitorii satului frecventau biserica vecină, Boșcana) a fost înzestrată cu cele necesare pentru săvârșirea slujbelor religioase. Conform inventarului din anul 1867, biserica poseda 14 cărți bisericești, toate în limba română. Dintre care trei erau de peste Prut: 1. Apostol, din Țara Românească, tipărit la București în anul 1745, atunci în stare veche; 2. Psaltirea, din Țara Moldovei, tipărită la Iași în anul 1802, atunci în stare veche; 3. Liturghier, din Țara Moldovei tipărit la Mănăstirea Neamț în anul 1860, atunci în stare nouă [1].În perioada interbelică, profesorul P. Constantinescu-Iași în studiul său, Circulația vechilor cărți bisericești în Basarabia sub ruși, menționa că biserica din Zăicana deținea trei cărți vechi din secolul al XVIII-lea, cea mai veche datând cu anul 1767 [2]. Pe parcursul activității sale, în perioada anilor 1867-1918, biserica a intrat în posesia mai multor cărți care proveneau de peste Prut. Numeroasele cărți pe care biserica le poseda au făcut ca la 1896 să fie deschisă o bibliotecă în incinta parohiei [3]. În prezent, fondul de carte veche românească al bisericii din Zăicana, tipărite până la 1918, este constituit din 34 de titluri, dintre care mai mult de jumătate provin de peste Prut. Tipărite în cele mai importante centre religioase ale timpului, Mitropolia de la Iași, București, Episcopia de Râmnic și Mănăstirea Neamț. Din secolul al XVIII-lea au fost identificate trei cărți. Un Antologhion tipărit la Mitropolia Iașilor în anul 1755, un Sinopsis tipărit la Episcopia Râmnicului în anul 1783 și un Molitfelnic tipărit la Mitropolia Bucureștilor în anul 1794. Din secolul al XIX-lea, toate cărțile provin de la Mănăstirea Neamț, cu excepția unei Psaltiri, tipărite la Mitropolia Iașilor în anul 1802. Cele de la Mănăstirea Neamț au fost tipărite în perioada anilor 1833-1860. Fiind identificate următoarele titluri: Liturghier, Octoih, Minei de obște, Minei lunare și Ceaslov. Această înșirare ne demonstrează că în Basarabia țaristă a existat o circulație intensă a cărților bisericești de peste Prut, aduse din marile centre religioase și culturale românești. În special observăm importanța Mănăstirii Neamț, din tipografia căreia era completată nevoia de carte românească a bisericilor basarabene. În concluzie, putem afirma că generaţiile de clerici, din perioada țaristă şi în primul rând cei de la sate, se serveau în mare parte numai de cărţi bisericeşti româneşti, pe care le-au găsit în 1812 în bisericile lor şi pe care le-au păstrat, iar alte cărți, tipărite mai târziu, au fost aduse de peste Prut. Prin intermediul cărţilor bisericeşti, limba română s-a păstrat şi în noile biserici construite sub administrația țaristă. Astfel continuitatea spirituală românească a fost asigurată pe toată durata stăpânirii țaristă în Basarabia. |
||||||
|
Cerif XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <CERIF xmlns='urn:xmlns:org:eurocris:cerif-1.5-1' xsi:schemaLocation='urn:xmlns:org:eurocris:cerif-1.5-1 http://www.eurocris.org/Uploads/Web%20pages/CERIF-1.5/CERIF_1.5_1.xsd' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' release='1.5' date='2012-10-07' sourceDatabase='Output Profile'> <cfResPubl> <cfResPublId>ibn-ResPubl-83000</cfResPublId> <cfResPublDate>2018</cfResPublDate> <cfVol>SU</cfVol> <cfStartPage>20</cfStartPage> <cfISBN></cfISBN> <cfURI>https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/83000</cfURI> <cfTitle cfLangCode='RO' cfTrans='o'>Circulația carților bisericesti de peste Prut în Basarabia țarista (Cazul bisericii din s. Zaicana, r-nul Criuleni)</cfTitle> <cfAbstr cfLangCode='RO' cfTrans='o'><p>În contextul Centenarului Unirii Basarabiei cu Regatul României, este foarte actual și important să cunoaștem care au fost elementele ce au stat la baza menținerii conștiinței și a culturii românești în Basarabia pe întreaga dominație țaristă. Pentru întărirea rezistenţei în faţa încercărilor de rusificare, o mare importanţă au constituit-o neîntreruptele legături cu Țările Române. Bisericile reconstruite sau nou-zidite erau înzestrate de către preoți cu numeroase cărți, icoane și obiecte bisericești românești, care fie proveneau din alte biserici vechi, dispărute, fie erau aduse din Țara Moldovei de peste Prut sau din Țara Românească. Scopul acestei comunicări este de a analiza circulația cărților românești de peste Prut în Basarabia țaristă și de a estima rolul acestora în menținerea conștiinței și a culturii românești în spațiul pruto-nistrean, prin prisma bibliotecii Bisericii cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din s. Zăicana, r-nul Criuleni. În prezentul demers, ne propunem drept obiective: să identificăm cărțile bisericești de peste Prut din biblioteca bisericii din s. Zăicana; să evaluăm rolul acestora în menținerea conștiinței și a culturii românești în Basarabia țaristă. Sub aspectul noutăţii, comunicarea pentru prima dată abordează conceptual şi metodologic cercetarea unei probleme de valoare orientată, în primul rând, spre introducerea în circuitul ştiinţific a unor exemplare de cărți bisericești vechi din sec. al XVIII-lea și al XIX-lea, inedite. Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din s. Zăicana a fost construită în perioada anilor 1864-1867. Fiind prima biserică din localitate (anterior locuitorii satului frecventau biserica vecină, Boșcana) a fost înzestrată cu cele necesare pentru săvârșirea slujbelor religioase. Conform inventarului din anul 1867, biserica poseda 14 cărți bisericești, toate în limba română. Dintre care trei erau de peste Prut: 1. Apostol, din Țara Românească, tipărit la București în anul 1745, atunci în stare veche; 2. Psaltirea, din Țara Moldovei, tipărită la Iași în anul 1802, atunci în stare veche; 3. Liturghier, din Țara Moldovei tipărit la Mănăstirea Neamț în anul 1860, atunci în stare nouă [1].În perioada interbelică, profesorul P. Constantinescu-Iași în studiul său, Circulația vechilor cărți bisericești în Basarabia sub ruși, menționa că biserica din Zăicana deținea trei cărți vechi din secolul al XVIII-lea, cea mai veche datând cu anul 1767 [2]. Pe parcursul activității sale, în perioada anilor 1867-1918, biserica a intrat în posesia mai multor cărți care proveneau de peste Prut. Numeroasele cărți pe care biserica le poseda au făcut ca la 1896 să fie deschisă o bibliotecă în incinta parohiei [3]. În prezent, fondul de carte veche românească al bisericii din Zăicana, tipărite până la 1918, este constituit din 34 de titluri, dintre care mai mult de jumătate provin de peste Prut. Tipărite în cele mai importante centre religioase ale timpului, Mitropolia de la Iași, București, Episcopia de Râmnic și Mănăstirea Neamț. Din secolul al XVIII-lea au fost identificate trei cărți. Un Antologhion tipărit la Mitropolia Iașilor în anul 1755, un Sinopsis tipărit la Episcopia Râmnicului în anul 1783 și un Molitfelnic tipărit la Mitropolia Bucureștilor în anul 1794. Din secolul al XIX-lea, toate cărțile provin de la Mănăstirea Neamț, cu excepția unei Psaltiri, tipărite la Mitropolia Iașilor în anul 1802. Cele de la Mănăstirea Neamț au fost tipărite în perioada anilor 1833-1860. Fiind identificate următoarele titluri: Liturghier, Octoih, Minei de obște, Minei lunare și Ceaslov. Această înșirare ne demonstrează că în Basarabia țaristă a existat o circulație intensă a cărților bisericești de peste Prut, aduse din marile centre religioase și culturale românești. În special observăm importanța Mănăstirii Neamț, din tipografia căreia era completată nevoia de carte românească a bisericilor basarabene. În concluzie, putem afirma că generaţiile de clerici, din perioada țaristă şi în primul rând cei de la sate, se serveau în mare parte numai de cărţi bisericeşti româneşti, pe care le-au găsit în 1812 în bisericile lor şi pe care le-au păstrat, iar alte cărți, tipărite mai târziu, au fost aduse de peste Prut. Prin intermediul cărţilor bisericeşti, limba română s-a păstrat şi în noile biserici construite sub administrația țaristă. Astfel continuitatea spirituală românească a fost asigurată pe toată durata stăpânirii țaristă în Basarabia.</p></cfAbstr> <cfResPubl_Class> <cfClassId>eda2d9e9-34c5-11e1-b86c-0800200c9a66</cfClassId> <cfClassSchemeId>759af938-34ae-11e1-b86c-0800200c9a66</cfClassSchemeId> <cfStartDate>2018T24:00:00</cfStartDate> </cfResPubl_Class> <cfResPubl_Class> <cfClassId>e601872f-4b7e-4d88-929f-7df027b226c9</cfClassId> <cfClassSchemeId>40e90e2f-446d-460a-98e5-5dce57550c48</cfClassSchemeId> <cfStartDate>2018T24:00:00</cfStartDate> </cfResPubl_Class> <cfPers_ResPubl> <cfPersId>ibn-person-55995</cfPersId> <cfClassId>49815870-1cfe-11e1-8bc2-0800200c9a66</cfClassId> <cfClassSchemeId>b7135ad0-1d00-11e1-8bc2-0800200c9a66</cfClassSchemeId> <cfStartDate>2018T24:00:00</cfStartDate> </cfPers_ResPubl> </cfResPubl> <cfPers> <cfPersId>ibn-Pers-55995</cfPersId> <cfPersName_Pers> <cfPersNameId>ibn-PersName-55995-2</cfPersNameId> <cfClassId>55f90543-d631-42eb-8d47-d8d9266cbb26</cfClassId> <cfClassSchemeId>7375609d-cfa6-45ce-a803-75de69abe21f</cfClassSchemeId> <cfStartDate>2018T24:00:00</cfStartDate> <cfFamilyNames>Bulmaga</cfFamilyNames> <cfFirstNames>Mihail</cfFirstNames> </cfPersName_Pers> </cfPers> </CERIF>
|
|
|
