Realizarea cercetărilor internaţionale timss* şi pirls** în Republica Moldova (rezultate, perspective)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
590 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-06 19:30
SM ISO690:2012
NASU, Ilie. Realizarea cercetărilor internaţionale timss* şi pirls** în Republica Moldova (rezultate, perspective). In: Calitatea formării specialiştilor în învăţământul superior:: strategii, forme, metode, 5-7 octombrie 2005, Bălţi. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2005, pp. 87-90. ISBN 9975-931-97-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Calitatea formării specialiştilor în învăţământul superior: 2005
Conferința "Calitatea formării specialiştilor în învăţământul superior:strategii, forme, metode"
Bălţi, Moldova, 5-7 octombrie 2005

Realizarea cercetărilor internaţionale timss* şi pirls** în Republica Moldova (rezultate, perspective)


Pag. 87-90

Nasu Ilie
 
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi
 
 
Disponibil în IBN: 9 august 2019


Rezumat

Calitatea activităţii sistemului de educaţie depinde în întregime de calitatea pregătirii cadrelor didactice. Calitatea pregătirii cadrelor didactice în universităţile Republicii Moldova este o problemă acută, cu multe componente, fiecare fiind realizat în dependenţă de condiţiile desfăşurării precesului instructiv: calitatea corpului profesoral; condiţiile materiale, spirituale; tradiţiile colectivului universitar, cerinţele standardului educaţional, etc. Pregătirea cadrelor didactice în condiţiile actuale de dezvoltare a sistemului de educaţie al Republicii Moldova necesită o atenţie deosebită la schimbările efectuate în sistemul de educaţie . Universităţile, în calitate de forgerie a cadrelor pentru întreg sistemul educaţional , sunt chemate să reacţioneze cu promtitudine la schimbările efectuate în sistemul de educaţie şi, în primul rînd, la cele efectuate în sistemul de educaţie preuniversitar. Este bine ştiut, că reforma sistemului de educaţie preuniversitar efectuat în Republica Moldova în anii 1996 – 2005 (ciclul gimnazial) şi 2003 -2005 (ciclul liceal) a întrodus schimbări esenţiale în conţinutul şi tehnicele de predare.Se presupune că universităţile, care pregătesc cadre didactice pentru sistemul de educaţie preuniversitar, reacţionează corespunzător la aceste schimbări. Concomitent , în sistemul de educaţe universitar au loc schimbări radicale de structură şi conţinut în legătură cu aderarea sistemului de educaţie universitar al Moldovei la procesul de la Bolognia. Este de aşteptat ca aceste schimbări să i-a în consideraţie necesităţile schimbătoare ale sistemului de educaţie preuniversitar. Practic, noi suntem martori oculari ai procesului de globalizare , care se petrece în diferite sfere de activitate ale omului, iar în cazul nostru, în sistemul de educaţie al Moldovei. Sfera învăţămîntului, care asigură in fine baza progresului tehnicoştiinţific insistă tot mai mult la o colaborare internaţională, în care problemele învăţămîntului dintr-o ţară anumită pot fi soluţionate cu succes numai ţinînd cont de modul de soluţionare a lor în celelalte ţări. Argument convingător la cele relatate poate servi suita reformelor şcolare din toate ţările dezvoltate, cît şi din cele în curs de dezvoltare, care au urmat după lansarea primului satelit artificial al pămîntului, reforme , care mai continuă şi astăzi şi vor fi impuse cu mai multă insistenţă în următorele decenii. Acordarea sistemului de educaţie al Republicii Moldovai la cerinţele internaţionale necesită studierea componentelor forte ale sistemelor de educaţie din alte ţări şi în primul rînd din ţările cu succes şcolar înalt. Logica, în aşa caz ne cere efectuarea în mod obligatoriu a unor lucrărioperaţii de comparare a rezultatelor şcolare din aceste ţări. Cel mai reuşit lucru de comparare poate servi rezultatele cercetărilor internaţionale TIMSS- A Treia Cercetare Internaţională la Matematică şi Ştiinţe şi PIRLS – Succesul Copilului la Citire, conduse de către IEA- Asociaţia Internaţională de Evaluare a Randamentului Şcolr (Amsterdam, Olanda) , ele reprezintînd o testare concomitentă a elevilor din mai multe ţări (la cercetarea TIMSS- 1999 au participat 38 ţări, cîte 150 scoli din fiecare ţară; la cercetarea TIMSS-2003 au participat 48 ţări cu clasa a VIII-a şi 26 ţări cu clasele a IV-a; la cercetarea PIRLS-2001 au participat 35 ţări cu clasele a IV-a. Republica Moldova a participat la cercetările numite, avînd prezente în fiecare cercetare acelaş număr de clase -150 , echivalent obligatorii pentru fiecare ţară participantă la proiect ), respectînd aceleaşi condiţii de conţinut , durată a testării, prezentare grafica a materialelor, tehnologie de organizare a activitatilor, rezultatele fiind evaluate după aceleaşi criterii în fiecare ţară, ceia ce face posibil compararea lor. Testele au fost proiectate în aşa fel încât să cuprindă un conţinut maxim al programelor de studii din ţările participante la cercetare şi în acelaşi timp, să minimalizeze povara lor pentru elevi. Tabloul general prezentat în rapoartele internaţionale al fiecărei cercetări ne permite să observăm succesul elevilor din fiecare ţară în comparaţie cu rezultatele elevilor din celelalte ţări. Rezultatul elevilordin Moldova la cercetarea TIMSS -1999 (clasa a VIII-a) prezimtă: Succesul la Matematică: Singapore – 604, Media Internaţională – 487, Moldova – 469.( Vecini: Sus – Romănia – 472, Jos – Tailanda– 467, Izrael – 466, Tunisia – 448). Punctaj maximal-800. Succesul la Stiinţe: Chinese Taipei – 569; Media Internaţională – 488; Moldova – 459, (Vecinii: Sus: Izrael – 468, Romănia – 472, Jos: Iordania – 450, Iran – 448). Punctaj max..-800. Cercetarea PIRLS-2001: Clasificarea Generală a Succesului la CITIRE: Suedia -561, Moldova-492. media internaţională- 500 ; Belize - 327. La capitolul Experienţa de CITIRE: Moldova - 480, Suedia 559; media internaţională- 500, Belize-330 Punctaj maximal-800.La Capacitatea de Utilizare a informaţiei citite:Moldova -505, Suedia- 559 , media internaţională-500; Belize-332. Decalajul răspunsurilor: Moldova: 15-79; Sus: Slovenia: 17-83; Cipru: 18-77; Norvegia: 19-80; Hong-Kong: 26-92; Jos: Macedonia: 10- 55; Turcia: 7-58; Argentina: 5-46; Iran: 4-42. Cel mai bun rezultat: Suedia: 47-96; Cel mai slab: Belize: 1-16; Comparaţiv: România: 27-81; Rusia: 27-92; Lituania: 36-95; Latvia: 36-96; SUA: 41-89; Olanda: 40-98; Ungaria:36-94; Germania: 34-93; Italia: 36-92. Cercetarea TIMSS-2003: Clasa a VIII-a: Matematica:Primele 5 locuri le ocupă: Singapore – 605, Koreia -589 , Hong Kong – 586,Taiwani -585, Japonia – 570. Ultimele 3 locuri: Arabia Saudită -332 , Ghana – 276 , Africa de Sud – 264 . Media Internaţională – 467. Republica Moldova -460 . Punctaj maximal-800. Ştiinţe (fizica, chimia, geografia, biologia): Primele 5 locuri: Singapore -578,Taiwani -571, Koreia – 558, Hong Kong -556, Estonia – 552. Ultimele 3 locuri: Botswana -365 , Ghana -255, Africa de Sud – 244 . Media Internaţională – 474. Republica Moldova – 472 Clasa a IV – a :Matematica:Primele 5 locuri: Singapore -594, Hong Kong -575, Japonia – 565 , Taiwani – 564 , Belgia – 551.Ultimele 3 locuri: Filipine -358 , Maroc – 347 , Tunisia – 339 .Media Internaţională – 495.Republica Moldova – 504. Punctaj maximal-800. Ştiinţe : Primele 5 locuri: Singapore – 565 , Taiwani – 551 , Japonia – 543 , Hong Kong – 542 , Ahglia – 540 .Ultimele 3 locuri: Filipine – 332 , Tunisia – 314, Maroc – 304.Media Internaţională – 489 .Republica Moldova – 496, Punctaj maximal-800. Realizarea proiectului TIMSS-2003 a creat o situaţie de excepţie, care deschide posibilităţi sporite de analiză a situaţiei în învăţămîntul preuniversitar la aceste cbiecte: matematica, fizica, biologia, chimia, geografia, avînd posibilitatea de a compara rezultatele elevilor din Moldova nu numai cu rezultatele elevilor din alte ţări, dar şi de a observa tendinţele dezvoltării lor în Moldova în cei 5 ani ce s-au scurs de la cercetarea TIMSS-R (1999) pînă la TIMSS-2003. a) clasa a VIII-a: Matematica: Ştiinţe: TIMSS-R - 469 puncte, TIMSS-R - 459 puncte, TIMSS-2003 - 504 puncte, TIMSS-2003 - 472 puncte, Creştere + 35 puncte ! Creştere + 13 puncte ! b) clasa a IV-a: - în TIMSS-R Moldova nu a participat cu clasa a IV-a – comparările sunt imposibile.Analiza răspunsurilor Directorilor de şcoli despre asigurarea materialăa a procesului de instruire al şcolii; a profesorilor de obiect despre pregătirea lor profesională, tehnicile utilizate la studierea matereialului cu elevii; al părinţilor despre anturajul casnic în care trăiesc şi activează elevii dău posibilitate de a pătrunde în esenţa componentelor fiecărui sistem de educaţie pentru a selecta componentele forte ale sistemelor de educaţie al ţărilor cu rezultat şcolar sporit , lucru ce ar permite perfecţionarea sistemului de educaţie al Moldovei după unele criterii bine determinate.