| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 795 105 |
| Ultima descărcare din IBN: 2024-04-19 19:48 |
 SM ISO690:2012CIOBANU, Valeria. Influenţa stilului de comunicare asupra satisfacţiei maritale în familiile tinere fără copii. In: Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti:: Ştiinţe umanistice Științe sociale, 21-22 aprilie 2016, Chişinău. Chişinău, 2016: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2016, SU, SS, pp. 145-147. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti: SU, SS, 2016 |
||||||
|
Sesiunea "Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti: " Chişinău, Moldova, 21-22 aprilie 2016 | ||||||
|
||||||
| Pag. 145-147 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
În ultimul timp, în categoria marilor probleme cu care se confruntă omenirea intră şi una dintre cele mai grave ,,maladii” ce afectează familia, şi anume divorţul. Presupunem că una dintre cauzele principale este stilul de comunicare ineficient care provoacă neînţelegeri, situaţii tensionate, determinând, la rândul său, satisfacţie maritală scăzută cu repercusiuni asupra ratei divorţialităţii. În urma analizei datelor statistice, am depistat că rata divorţurilor în familiile tinere fără copii, pe republică, este de 9936 în 2012, iar în 2014 s-a evidenţiat o creştere până la 10 513, constatându-se raportul de un divorţ la trei căsătorii [5]. Astfel, considerăm că analiza teoretică a acestei probleme ar permite constatarea influenţei stilului de comunicare asupra satisfacţiei maritale în familiile tinere fără copii. În literatura de specialitate conceptul de comunicare este definit ca o ,,relaţie interpersonală în care oamenii dau sens şi valoare mesajelor primite” [2, p.323], sau ca „ansamblul proceselor prin care se efectuează schimburi de informaţii şi de semnificaţii între persoane aflate într-o situaţie socială dată” [1, p.56]. În acest sens, manifestările caracteristice unei persoane în procesul de comunicare, reflectând modalităţile specifice de recepţionare a mesajului reprezintă stilul de comunicare. Psihologul român S.Marcus clasifică stilurile de comunicare în patru categorii: 1) non-asertiv; 2) agresiv; 3) manipulator; 4) asertiv. În lucrarea ,,Elemente de psihologie a cuplului”, Iolanda şi Nicolae Mitrofan menţionează clasificarea stilurilor de comunicare maritală propusă de Jean Perez: 1) înţelegerea; 2) dezaprobarea; 3) supunerea; 4) indiferenţa; 5) intelectualizarea [3, p.116]. Analizând clasificările stilurilor de comunicare menţionate anterior am identificat că stilurile ineficiente de comunicare (dezaprobare, supunere, agresiv, pasiv) se caracterizează prin lezarea drepturilor celorlalţi, evitarea situaţiilor conflictuale, atacarea problemei, iar cele eficiente (asertiv, înţelegerea) reflectă o atitudine constructivă, echilibru, respect reciproc în actul comunicării maritale. J.L. Hawkins defineşte satisfacţia maritală ca „sentimentul subiectiv de fericire şi plăcerea experimentată de către soţi, atunci când se analizează toate aspectele căsătoriei lor actuale”, menţionând şi anumiţi factori ce determină variaţia acesteia, printre care identificăm şi abilităţile de comunicare [3, p.156]. Relaţia dintre comunicare şi satisfacţie maritală a fost abordată şi în lucrarea „Marriage in motion” de A.V. Troost, (Belgia), 2005, unde au fost incluse rezultatele unui studiu în care s-a cercetat influenţa abilităţilor comunicaţionale asupra satisfacţiei maritale pe un eşantion de 646 de familii. În urma aplicării instrumentelor de identificare a tipului de comunicare (negativă sau deschisă) şi a nivelului de satisfacţie marital, s-a constatat o relaţie directă dintre abilităţile comunicaţionale şi nivelul satisfacţiei maritale. În opinia autorilor, comunicarea deschisă se referă la manifestarea sentimentelor constructiv, interacţiunea în maniere necritice, iar comunicarea negativă se caracterizează prin atacarea partenerului în discuţii, lezarea drepturilor celorlalţi şi lipsa cooperării în luarea deciziilor [6, p.34]. Presupunem, comunicarea negativă ar putea fi asociată cu stilul agresiv, manipulator şi pasiv, iar cea deschisă cu stilul asertiv, constructiv, deoarece deţin caracteristici comune. În opinia Iolandei Mitrofan, orice disfuncţie conjugală este cauzată de un „deficit” de comunicare interpersonală, având ca efecte dominarea partenerului de puternice stări de frustraţie, nemulţumire, insatisfacţie, iar atunci când se menţine o comunicare eficientă, asertivă, apar trăiri stenice de tipul mulţumirii, satisfacţiei, împlinirii, echilibrului, armoniei, ceea ce denotă gradul înalt al satisfacţiei maritale [4, p.123].Astfel, considerăm că în familia tânără în care nu au apărut copii este importantă menţinerea unei comunicări deschise, stimulative şi comprehensive între soţi, deoarece anume în această perioadă se pun bazele cunoaşterii reciproce, se constituie un set de reguli comune, se adaptează reciproc, se repartizează rolurile, ceea ce le poate influenţa pe viitor gradul de satisfacţie maritală. |
||||||
|
DataCite XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'> <creators> <creator> <creatorName>Ciobanu, V.</creatorName> <affiliation>Universitatea de Stat din Moldova, Moldova, Republica</affiliation> </creator> </creators> <titles> <title xml:lang='ro'>Influenţa stilului de comunicare asupra satisfacţiei maritale în familiile tinere fără copii</title> </titles> <publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher> <publicationYear>2016</publicationYear> <relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'></relatedIdentifier> <dates> <date dateType='Issued'>2016</date> </dates> <resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType> <descriptions> <description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>În ultimul timp, în categoria marilor probleme cu care se confruntă omenirea intră şi una dintre cele mai grave ,,maladii” ce afectează familia, şi anume divorţul. Presupunem că una dintre cauzele principale este stilul de comunicare ineficient care provoacă neînţelegeri, situaţii tensionate, determinând, la rândul său, satisfacţie maritală scăzută cu repercusiuni asupra ratei divorţialităţii. În urma analizei datelor statistice, am depistat că rata divorţurilor în familiile tinere fără copii, pe republică, este de 9936 în 2012, iar în 2014 s-a evidenţiat o creştere până la 10 513, constatându-se raportul de un divorţ la trei căsătorii [5]. Astfel, considerăm că analiza teoretică a acestei probleme ar permite constatarea influenţei stilului de comunicare asupra satisfacţiei maritale în familiile tinere fără copii. În literatura de specialitate conceptul de comunicare este definit ca o ,,relaţie interpersonală în care oamenii dau sens şi valoare mesajelor primite” [2, p.323], sau ca „ansamblul proceselor prin care se efectuează schimburi de informaţii şi de semnificaţii între persoane aflate într-o situaţie socială dată” [1, p.56]. În acest sens, manifestările caracteristice unei persoane în procesul de comunicare, reflectând modalităţile specifice de recepţionare a mesajului reprezintă stilul de comunicare. Psihologul român S.Marcus clasifică stilurile de comunicare în patru categorii: 1) non-asertiv; 2) agresiv; 3) manipulator; 4) asertiv. În lucrarea ,,Elemente de psihologie a cuplului”, Iolanda şi Nicolae Mitrofan menţionează clasificarea stilurilor de comunicare maritală propusă de Jean Perez: 1) înţelegerea; 2) dezaprobarea; 3) supunerea; 4) indiferenţa; 5) intelectualizarea [3, p.116]. Analizând clasificările stilurilor de comunicare menţionate anterior am identificat că stilurile ineficiente de comunicare (dezaprobare, supunere, agresiv, pasiv) se caracterizează prin lezarea drepturilor celorlalţi, evitarea situaţiilor conflictuale, atacarea problemei, iar cele eficiente (asertiv, înţelegerea) reflectă o atitudine constructivă, echilibru, respect reciproc în actul comunicării maritale. J.L. Hawkins defineşte satisfacţia maritală ca „sentimentul subiectiv de fericire şi plăcerea experimentată de către soţi, atunci când se analizează toate aspectele căsătoriei lor actuale”, menţionând şi anumiţi factori ce determină variaţia acesteia, printre care identificăm şi abilităţile de comunicare [3, p.156]. Relaţia dintre comunicare şi satisfacţie maritală a fost abordată şi în lucrarea „Marriage in motion” de A.V. Troost, (Belgia), 2005, unde au fost incluse rezultatele unui studiu în care s-a cercetat influenţa abilităţilor comunicaţionale asupra satisfacţiei maritale pe un eşantion de 646 de familii. În urma aplicării instrumentelor de identificare a tipului de comunicare (negativă sau deschisă) şi a nivelului de satisfacţie marital, s-a constatat o relaţie directă dintre abilităţile comunicaţionale şi nivelul satisfacţiei maritale. În opinia autorilor, comunicarea deschisă se referă la manifestarea sentimentelor constructiv, interacţiunea în maniere necritice, iar comunicarea negativă se caracterizează prin atacarea partenerului în discuţii, lezarea drepturilor celorlalţi şi lipsa cooperării în luarea deciziilor [6, p.34]. Presupunem, comunicarea negativă ar putea fi asociată cu stilul agresiv, manipulator şi pasiv, iar cea deschisă cu stilul asertiv, constructiv, deoarece deţin caracteristici comune. În opinia Iolandei Mitrofan, orice disfuncţie conjugală este cauzată de un „deficit” de comunicare interpersonală, având ca efecte dominarea partenerului de puternice stări de frustraţie, nemulţumire, insatisfacţie, iar atunci când se menţine o comunicare eficientă, asertivă, apar trăiri stenice de tipul mulţumirii, satisfacţiei, împlinirii, echilibrului, armoniei, ceea ce denotă gradul înalt al satisfacţiei maritale [4, p.123].Astfel, considerăm că în familia tânără în care nu au apărut copii este importantă menţinerea unei comunicări deschise, stimulative şi comprehensive între soţi, deoarece anume în această perioadă se pun bazele cunoaşterii reciproce, se constituie un set de reguli comune, se adaptează reciproc, se repartizează rolurile, ceea ce le poate influenţa pe viitor gradul de satisfacţie maritală.</p></description> </descriptions> <formats> <format>application/pdf</format> </formats> </resource>
|
|
|
