Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
740 20 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-07 16:24 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
782”19”(498) (1) |
Muzică dramatică. Operă (98) |
SM ISO690:2012 RADU-ŢAGA, Consuela. Primele forme teatral-muzicale romaneşti. In: Studiul artelor şi culturologie: istorie, teorie, practică, 2018, nr. 1(32), pp. 32-37. ISSN 2345-1408. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Studiul artelor şi culturologie: istorie, teorie, practică | ||||||
Numărul 1(32) / 2018 / ISSN 2345-1408 /ISSNe 2345-1831 | ||||||
|
||||||
CZU: 782”19”(498) | ||||||
Pag. 32-37 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Germeni de teatru românesc regăsim în formele specifice populare: irozii, haiducii (jienii), nunta ţărănească sau „Jocul păpuşilor”, „Căluşarii” sau „Drăgaica”. Teatrul a fost domeniul spre care s-au îndreptat primele exprimări ale muzicii culte româneşti. În prima jumătate a secolului XIX s-a afirmat vodevilul, iar în cea de a doua jumătate centrul de interes s-a mutat în direcţia operetei şi a operei comice. Certificatul de naştere al operei româneşti a fost semnat de către Eduard Caudella, odată cu opera istorică „Petru Rareş”. La începutul secolului XX diversele orientări stilistice s-au împletit cu măiestritele transfigurări ale folclorului românesc, momentul de sinteză al genului fiind reprezentat de tragedia lirică „Oedip”, capodopera lui George Enescu. |
||||||
Cuvinte-cheie manifestare teatrală, muzică românească, vodevil, operetă, operă comică, operă istorică, theatrical performances, Romanian music, vaudeville, operetta, musical comedy, historical opera |
||||||
|
DataCite XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'> <creators> <creator> <creatorName>Radu-Ţaga, C.</creatorName> <affiliation>Universitatea de Arte „George Enescu”, Iaşi, România</affiliation> </creator> </creators> <titles> <title xml:lang='ro'>Primele forme teatral-muzicale romaneşti</title> </titles> <publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher> <publicationYear>2018</publicationYear> <relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISSN' relationType='IsPartOf'>2345-1408</relatedIdentifier> <subjects> <subject>manifestare teatrală</subject> <subject>muzică românească</subject> <subject>vodevil</subject> <subject>operetă</subject> <subject>operă comică</subject> <subject>operă istorică</subject> <subject>theatrical performances</subject> <subject>Romanian music</subject> <subject>vaudeville</subject> <subject>operetta</subject> <subject>musical comedy</subject> <subject>historical opera</subject> <subject schemeURI='http://udcdata.info/' subjectScheme='UDC'>782”19”(498)</subject> </subjects> <dates> <date dateType='Issued'>2018-07-02</date> </dates> <resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Journal article</resourceType> <descriptions> <description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>Germeni de teatru românesc regăsim în formele specifice populare: irozii, haiducii (jienii), nunta ţărănească sau „Jocul păpuşilor”, „Căluşarii” sau „Drăgaica”. Teatrul a fost domeniul spre care s-au îndreptat primele exprimări ale muzicii culte româneşti. În prima jumătate a secolului XIX s-a afirmat vodevilul, iar în cea de a doua jumătate centrul de interes s-a mutat în direcţia operetei şi a operei comice. Certificatul de naştere al operei româneşti a fost semnat de către Eduard Caudella, odată cu opera istorică „Petru Rareş”. La începutul secolului XX diversele orientări stilistice s-au împletit cu măiestritele transfigurări ale folclorului românesc, momentul de sinteză al genului fiind reprezentat de tragedia lirică „Oedip”, capodopera lui George Enescu.</p></description> <description xml:lang='en' descriptionType='Abstract'><p>We find Romanian theater germs in specific popular forms: the Herods, the outlaws (the Jians), the peasant wedding or the play of dolls, the Calusari or the Drăgaica fair. The first expressions of Romanian cult music went to the field of theater. The vaudeville was affirmed in the first half of the 19th century, and in the second half the center of interest moved in the direction of operetta and musical comedy. The birth certificate of Romanian opera was signed by Eduard Caudella with his historical opera called „Petru Rareş”. At the beginning of the 20th century different stylistic orientations combined with masterful transfigurations of Romanian folklore, the moment of synthesis of the genre being represented by the lyric tragedy „Oedip”, the masterpiece of George Enescu</p></description> </descriptions> <formats> <format>application/pdf</format> </formats> </resource>