| Conţinutul numărului revistei |
| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 1056 1 |
| Ultima descărcare din IBN: 2023-01-18 22:52 |
 SM ISO690:2012GUŞOVSCHI, Margareta. A dream ‘deferred’. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice), 2008, nr. 6(16), pp. 51-54. ISSN 1811-2668. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice) | ||||||
| Numărul 6(16) / 2008 / ISSN 1811-2668 /ISSNe 2345-1009 | ||||||
|
||||||
| Pag. 51-54 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Discriminarea rasială este o problemă vitală în zilele noastre. America este ţara care s-a confruntat vehement cu acest viciu social. În istoria acestei naţiuni sunt două evenimente care au marcat prohibiţia rasismului: Războiul Civil şi Mişcarea pentru Obţinerea Drepturilor Civile din 1955-1974. Liderul acestei din urmă, Martin Luther King, este omul care a adus speranţă şi vindecare Americii. El a pus bazele
filosofiei mişcării şi apoi i-a dat o voce eroică. Cel mai renumit discurs al său, „Eu am un Vis”, este considerat un document-cheie în istoria SUA. El oglindeşte idealurile şi emoţiile întregii mişcări, deoarece exprimă dorinţa de a trăi într-o lume fără rasism.
Totuşi, sondajele indica că visul său nu s-a realizat pe deplin. Nu putem să afirmăm că situaţia afroamericanilor nu s-a schimbat deloc. Multe exemple pot fi aduse în favoarea ambiţiei renumitului filosof. Un lucru este cert – tot cu ce s-a ales această categorie a populaţiei până azi s-a datorat numai curajului, dorinţei şi eforturilor lor proprii. Chiar dacă visul lui M.L. King a fost spulberat, este greu de spus ce e imposibil, deoarece visul zilei de ieri este speranţa zilei de astăzi şi realitatea zilei de mâine. |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Guşovschi, M.</dc:creator> <dc:date>2008-07-01</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'>Discriminarea rasială este o problemă vitală în zilele noastre. America este ţara care s-a confruntat vehement cu acest viciu social. În istoria acestei naţiuni sunt două evenimente care au marcat prohibiţia rasismului: Războiul Civil şi Mişcarea pentru Obţinerea Drepturilor Civile din 1955-1974. Liderul acestei din urmă, Martin Luther King, este omul care a adus speranţă şi vindecare Americii. El a pus bazele filosofiei mişcării şi apoi i-a dat o voce eroică. Cel mai renumit discurs al său, „Eu am un Vis”, este considerat un document-cheie în istoria SUA. El oglindeşte idealurile şi emoţiile întregii mişcări, deoarece exprimă dorinţa de a trăi într-o lume fără rasism. Totuşi, sondajele indica că visul său nu s-a realizat pe deplin. Nu putem să afirmăm că situaţia afroamericanilor nu s-a schimbat deloc. Multe exemple pot fi aduse în favoarea ambiţiei renumitului filosof. Un lucru este cert – tot cu ce s-a ales această categorie a populaţiei până azi s-a datorat numai curajului, dorinţei şi eforturilor lor proprii. Chiar dacă visul lui M.L. King a fost spulberat, este greu de spus ce e imposibil, deoarece visul zilei de ieri este speranţa zilei de astăzi şi realitatea zilei de mâine.</dc:description> <dc:source>Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe Umanistice) 16 (6) 51-54</dc:source> <dc:title>A dream ‘deferred’</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>
|
|
|
