Studiul fitochimic în cadrul genotipurilor de Salvia Sclarea L
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
481 1
Ultima descărcare din IBN:
2023-04-27 22:15
SM ISO690:2012
MARTEA, Rodica. Studiul fitochimic în cadrul genotipurilor de Salvia Sclarea L. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 4, 10 martie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2015, Ediția 4, p. 81.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători
Ediția 4, 2015
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători"
4, Chișinău, Moldova, 10 martie 2015

Studiul fitochimic în cadrul genotipurilor de Salvia Sclarea L


Pag. 81-81

Martea Rodica
 
Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 15 februarie 2019



Teza

Acidul rosmarinic reprezintă un acid polifenolic larg răspîndit la plante, iar prezenţa compusului conferă plantelor medicinale un efect benefic de promovare a sănătăţii, asigurînd o gamă largă de aplicaţii de la industria alimentară pînă la industria cosmetică [1]. În cadrul cercetărilor au fost analizate, prin cromatografie în strat subţire (CSS), extractele a 28 genotipuri de Salvia sclarea L. [2], care includ 13 hibrizi şi formele parentale ale acestora. Astfel, a fost relevată prezenţa acidului rosmarinic, în conformitate cu etaloanele utilizate, la toate formele cercetate, fapt confirmat şi de analiza spectrofotometrică. Datele înregistrate au demonstrat specificitatea spectrului fitochimic pentru fiecare genotip, înregistrând deosebiri după intensitatea fracţiunilor (spoturi) de mărime şi culoare mare, medie şi mică. Rezultatele au relevă în cazul hibrizilor valori mai ridicate a compusului studiat, comparativ cu formele parentale, în cadrul următoarelor grupuri genetice: 17, 19, 20, 24 şi 26. Hibrizii 22, 27 şi 28 au prezentat un nivel mai redus decît al ambelor forme parentale. În cadrul grupurilor: 18, 21, 27 şi 29 a fost evident un nivel mai sporit al compusului la formele materne faţă de restul genotipurilor. Hibridul 25 a etalat un profil foarte apropiat (după intensitatea benzilor reliefate cu profilurile formelor parentale. În concluzie, graţie potenţialui terapeutic înaltă al S. sclarea L., studiul compuşilor polifenolici au o importanţă deosebită în identificarea amprentei fitochimice, în deosebi acizii polifenol carboxilici, precum acidiul rosmarinic, caracteristic speciilor din familia Lamiacee.