Perspective noi în studierea bolilor cardiovasculare
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
546 6
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-30 21:01
SM ISO690:2012
GALEA-ABDUȘA, Daniela. Perspective noi în studierea bolilor cardiovasculare. In: Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători, Ed. 4, 10 martie 2015, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2015, Ediția 4, p. 57.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători
Ediția 4, 2015
Conferința "Tendinţe contemporane ale dezvoltării ştiinţei: viziuni ale tinerilor cercetători"
4, Chișinău, Moldova, 10 martie 2015

Perspective noi în studierea bolilor cardiovasculare


Pag. 57-57

Galea-Abdușa Daniela
 
Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 15 februarie 2019



Teza

Elaborarea şi analiza reţelelor biologice au devenit o direcţie importantă de cercetare contribuind la o mai bună înţelegere a patologiilor multifactoriale cum sunt bolile cardiovasculare (BCV). În acest context, obiectivul major al acestui studiu a constat în adnotarea şi clusterizarea genelor de interes cu scopul elaborării ulterioare a unei reţele reglatoare a genelor de interes. Ca rezultat al analizei explorative a genelor implicate în BCV realizată conform unei metodologii de extragere şi analiză a datelor de expresie, elaborată în cadrul Laboratorului de Bioinformatică, CBM, a fost selectat un set de 19 gene implicate în BCV. Adnotarea şi clusterizarea genelor s-a realizat în baza resurselor disponibile din baza de date GENE ONTOLOGY (GO) prin aplicarea sistemului de clasificare PANTHER utilizînd metoda de corecţie Bonferroni pentru filtrarea rezultatelor. 15 gene (79 %) dintre cele 19 gene luate în studiu sunt asociate cu cel puţin un termen GO. Astfel se remarcă 10 procese (GO Biological Process) care includ de la 6 la 12 dintre genele studiate. Cele mai semnificative procese evidenţiate sunt response to chemical, response to endogenous stimulus, response to organic substance. Totdeodată au fost relevate 2 funcţii moleculare (GO Molecular Function) dintre care cea mai mare pondere o prezintă funcţia de ataşare receptor binding, care include 9 gene (TIMP1, INHBA, ITGB1, JAK2, IL8, ABCA1, NPPB, TNFRSF11B, THBS1) dintre 19 incluse în studiu. Adnotarea genelor în dependenţă de GO Molecular Function a evidenţiat 8 gene (TIMP1, INHBA, LPA, IL8, ABCA1, NPPB, TNFRSF11B, THBS1) asociate termenului extracellular space. Din cele 19 gene, 4 gene nu au fost adnotate pentru nici una dintre cele 3 categorii analizate, acestea fiind SCD, ITGBL1, SSPN, ELAVL1. În aspectul integrării setului de gene de interes urmează să se elaborareze o reaţea pentru a stabili partenerii de interacţiune pentru aceste gene, ceea ce ipotetic va contribui la clarificarea unor procese moleculare care stau la baza dzvoltării unor BCV.