Articolul precedent |
Articolul urmator |
517 3 |
Ultima descărcare din IBN: 2022-08-03 15:30 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
783:271(478)(091) (1) |
Muzică bisericească. Muzică sacră. Muzică religioasă (132) |
Creștinism. Biserici și culte creștine (339) |
SM ISO690:2012 LUŢĂ, Valeriu. Repere documentare privind viața muzicală în mediul monastic din Moldova. In: Valorificarea patrimoniului etnocultural: al Republicii Moldova în cercetare şi educaţie, 15 noiembrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, Ediţia 3, pp. 28-29. ISBN 978-9975-84-074-3. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Valorificarea patrimoniului etnocultural Ediţia 3, 2018 |
||||||
Conferința "Valorificarea patrimoniului etnocultural al Republicii Moldova în cercetare şi educaţie" Chișinău, Moldova, 15 noiembrie 2018 | ||||||
|
||||||
CZU: 783:271(478)(091) | ||||||
Pag. 28-29 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În evoluţia muzicii şi spiritualităţii creştine în Moldova, un rol important l-a avut activitatea călugărilor din mănăstiri şi schituri. Mulţi dintre compozitorii de muzică psaltică, copiştii de manuscrise muzicale şi-au început activitatea la Sfântul Munte Athos sau au rămas să se afirme acolo, alții au servit credința în țara lor de origine. În acest context, spiritul tradiţional al muzicii s-a afirmat şi s-a transmis în cultura religioasă de la noi prin călugări cu aptitudini artistice, versaţi în ale cântării şi scrierii bisericeşti (dascăli, psalţi, copişti şi caligrafi), care au elaborat manuscrise muzicale de o valoare liturgică şi artistică excepţională. În comunicare, obiectivul principal îl constituie punctarea unor repere ale contribuției mediului monastic din spațiul basarabean la protejarea și promovarea fundamentelor tradiției muzicale ortodoxe, la valorificarea melosului în expresie românească, asociat sincretic cu rugăciunea. Mănăstirile din Moldova au avut o contribuție deosebită la dezvoltarea spirituală şi culturală a țării. Călugării au fondat aici şcoli, fapt ce a impulsionat ulterior activitatea altor centre de cultură muzicală religioasă din întreg cuprinsul ortodox românesc. Primii compozitori români de muzică psaltică s-au afirmat în aceste lăcașuri din Țara Moldovei în perioada domniilor lui Ștefan cel Mare și al lui Petru Rareș. Şcoala muzicală de la mănăstirea Putna își are începutul la sfârşitul sec. XV, devenind vestită departe de hotarele țării prin manuscrisele și muzica vocală specifică ritualului creștin ortodox. În Moldova din stânga Prutului, tradiţia muzicii religioase pe cale instituţionalizată se accentuează în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când se înfiinţează şcoli pe lângă mănăstirile basarabene. Un centru important cu bogate fonduri muzicale este Biblioteca mănăstirii Noul Neamţ, în care s-au păstrat manuscrise şi tipărituri greceşti, româneşti şi bulgăreşti cu notaţie hrisantică, manuscrise şi cărţi slavone cu notaţie liniară, precum şi ediţii de muzică corală. La această mănăstire au activat vestiții copişti Andronic, Calistart Galactionovici şi Dometian. |
||||||
|