Relatările contrastive ale vieții cotidiene a romilor în mediul urban bucureștean reflectate în publicațiile periodice interbelice
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
791 13
Ultima descărcare din IBN:
2021-02-09 01:46
SM ISO690:2012
DUMINICA, Ion. Relatările contrastive ale vieții cotidiene a romilor în mediul urban bucureștean reflectate în publicațiile periodice interbelice. In: Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare. 30 octombrie 2018, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, p. 34. ISBN 978-9975-84-058-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare 2018
Conferința "Viaţa cotidiană în spaţiul Est-European din cele mai vechi timpuri până în prezent: abordări interdisciplinare"
Chișinău, Moldova, 30 octombrie 2018

Relatările contrastive ale vieții cotidiene a romilor în mediul urban bucureștean reflectate în publicațiile periodice interbelice


Pag. 34-34

Duminica Ion
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
Disponibil în IBN: 8 noiembrie 2018



Teza

Studiul se bazează pe cercetarea vieții cotidiene a romilor, in special a comunităților rome localizate in mediul urban interbelic bucureștean. Autorul expune diferite abordări propuse in publicațiile periodice interbelice romanești privind „găsirea unor soluții pentru problemele romilor”; majoritatea dintre acestea fiind orientate spre integrarea comunității rome in societatea modernă prin implementarea unui set de măsuri axate in domeniul educațional, cultural, al asigurării spațiului locativ, accesului la servicii medicale calitative, protecției sociale și al reconversiei profesionale. Totodată, majoritatea imaginilor generate in mod contrastiv de opinia publică interbelică romanească se concentrează in mare parte pe evidențierea unei comunități de romi arhaice, social subdezvoltate, care urmează să fie inclusă in societatea modernă prin prisma inițierii unor procese de „culturalizare intensă”. Cateva reflecții pozitive promovate de reprezentanții noii elite ale romilor (conducătorii tarafurilor de lăutari, conducătorii asociațiilor de romi) sunt in contrast suprimate de imprimarea sarcastică a unor imagini cu „obiceiuri mistice primitive” practicate de această „comunitate nomadă” in cadrul mariajelor, precum și prin utilizarea unor sintagme discriminatorii: „O rușine a civilizației”; „Petrecere țigănească sau sărăcie veselă”; „Țiganii vor continua să ducă mereu aceeași ≪viață nemernică≫, pentru că nimeni din dregătorii statelor nu se gandește să intervină, intr-o masură cat de maruntă, pentru salvarea lor. Credem că este o datorie de pură umanitate ca aceste suflete trudnice să fie integrate colectivității și inălțate la rang omenesc”. De asemenea, in cadrul prezentării va fi expusă o privire de ansamblu asupra ocupațiilor cotidiene practicate de romi in mediul urban bucureștean interbelic: ursari, lăutari, chivuțe, vanzătoare de porumb fierbinte, vanzătoare de flori, negustori ambulanți, purtători de cărămizi, ghicitorese, cerșetori, vanzători de ziare.