În prezent este evident că lumea se îndreaptă tot mai rapid spre globalizare, spre o lume văzută ca o unitate la nivel planetar a unor identităţi şi care va funcţiona cu norme şi standarde comune. Dezvoltarea rapidă și impresionantă a civilizației și a culturii în epoca contemporană a pus într-o nouă ipostază necesitatea fiecărui individ de a cunoaște în permanență drumul pe care acesta ar dori să-l urmeze, rolurile pe care la momentul actual le ocupă într-o anumită societate și cele spre care aspiră sau dorește să le ocupe pe viitor. Toate acestea au creat noi provocări care au impulsionat cercetările privind fundamentarea conceptului de identitate, precum și perfecționarea teoriei identității. Formele de manifestare a identității provoacă un interes sporit în perioada actuală nu numai în țara noastră, dar peste tot în lume. Identitatea a pătruns în mai multe domenii (precum psihologie, sociologie, psihologie socială, studii culturale, mass media și științele comunicării, antropologie culturală etc.) fiind uneori chiar în centru cercetărilor din aceste domenii.  S-a propus această temă pentru cercetare în cadrul tezei deoarece se consideră destul de actuală în RepublicaMoldova. Întrebările cine ești?, ce limbă vorbești?care este limba de stat în Republica Moldova? Ești de partea României sau de partea Rusiei? Ești moldovan sau român? Aceste întrebări sunt și temele principale ale unor discuții și scandaluri publice ce au loc foarte des în țara noastră. Ca și orce lucru care se manifestă în prezent are o rădăcină în trecutul istoric. După părerea mai multor specialiști în domeniu, toate aceste probleme identitare au ca origine sau pornesc de la ocupația sovietică a Basarabiei iar unul dintre instrumentele folosite de către regimul totalitar comunist pentru a dezmembra și a deznaționaliza societatea noastră au fost deportările forțate și selective ce au avut loc pe teritoriile fostei RSS Moldovenești (și a fostelor republici sovietice) în diferite perioade de timp.