Ziarul „Sfatul Ţării” – restaurare, valorificare
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
587 7
Ultima descărcare din IBN:
2023-06-21 17:23
SM ISO690:2012
CIMPIANU, Cristina Maria. Ziarul „Sfatul Ţării” – restaurare, valorificare. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 10, 30-31 mai 2018, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2018, Ediția 10, p. 192. ISBN 978-9975-84-063-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare
Ediția 10, 2018
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare"
10, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2018

Ziarul „Sfatul Ţării” – restaurare, valorificare


Pag. 192-192

Cimpianu Cristina Maria
 
Muzeul Judetean "Stefan cel Mare" Vaslui
 
 
Disponibil în IBN: 12 iunie 2018



Teza

Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui deţine un exemplar al ziarului „Sfatul Ţării” din data de vineri, 30 martie 1918. Din exemplarul muzeului aflăm că ,,foaea apare in romanește deocamdată de două ori pe săptămină: Joia şi Dumineca”. In josul primei pagini a acestui număr ni se comunică faptul că, incepand cu Sambătă, 31 martie, ediția romanească a „Sfatului Țării” va ieși in fiecare zi. Textul este scris in limba romană cu caractere latine, cu cerneală tipografică neagră, fiind structurat pe cinci coloane. Ziarul nu conţine nici un fel de imagini: fotografii, schiţe, desene; de asemeni nu cuprinde vreo secţiune de reclame sau anunţuri, conţinand doar informaţii de actualitate din sfera politică. Deşi a fost expus timp de mai mulţi ani in condiţii improprii, starea de conservare a ziarului este una relativ bună. Deoarece se doreşte valorificarea lui expoziţională, datorită importanţei sale in contextul Centenarului Marii Uniri, ziarul a fost supus unui proces de restaurare. Ziarele sunt tipărite pe hartie de proastă calitate, motivul fiind unul foarte simplu: se presupune că trebuie să dureze o singură zi. Din această cauză, ele sunt fragile şi se decolorează uşor. Pasta mecanică de celuloză, din care este fabricată hartia de ziar, se obţinea printr-un procedeu mecanic de defibrare a buştenilor de lemn cu ajutorul apei fierbinţi şi a unui disc abraziv defibrator. Fibrele de celuloză obţinute sunt scurte (au in medie 3-4 mm), groase şi nu sunt foarte rezistente. In plus, in hartie rămane un conţinut ridicat de lignină, tanini şi săruri minerale. Conținutul ridicat de lignină este o problemă deosebită şi indică o hartie instabilă din punct de vedere chimic. Lignina duce la ingălbenirea hartiei, oxidarea celulozei, degradarea fotochimică şi creşterea aciditaţii hartiei. Procesul de restaurare a constat in operaţii de curăţire uscată şi umedă, de neutralizare a acidităţii hartiei şi consolidarea suportului papetar.