Concepţia tradiţională religioasă-mitologică continuă să rămană una dintre cele mai actuale şi neelucidate probleme in domeniul găgăuzologiei. Un aspect important din domeniul respectiv al culturii spirituale a poporului este categoria eroilor mitici: strămoşii, demiurgii, eroii culturali, tricksterii, spiritele şi zeii. Scopul comunicării constă in cercetarea imaginii demiurgului in conceptul tradiţional al găgăuzilor din Bugeac şi Dobrogea in baza textelor din proza populară şi a publicaţiilor istorico-etnografice ale antropologului rus V. A. Moşkov şi ale cercetătorului bulgar A. I. Manov. In repertoriul folclorului literar al fiecărui popor se intalnesc legende etiologice – povestiri orale in care se reflectă tentativele poporului de a explica provenienţa lumii, omului, unor animale, plante şi altor obiecte şi fenomene din natură, pe care le remarcăm şi la găgăuzi. Astfel, in povestirile cu conţinut religios-mitologic sunt reprezentate personaje creatori ai universului, omului, obiectelor naturale şi culturale din viaţa de toate zilele; la acestea se referă Dumnezeu (Аллаа/Аллах/Божи), Diavolul (шейтан), Duhul cel Rău cu numele Караканзал (la bulgari intalnit ca КараКончо) sau Суук анасы (literalmente „Mama Frigului”). Aşadar, analiza materialului cercetat sugerează că imaginea demiurgului in concepţia tradiţională a găgăuzilor este făurită, pe de o parte, in baza culturii lor creştine ortodoxe, primită incă in Balcani, iar pe de alta, din contul reminiscenţelor imaginilor mitologice cu caracter păgan ce işi au originea in stratul turcic vechi al istoriei strămoşilor lor.