Considerații critice privind receptarea creației Vierene în spațiul cultural românesc
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
600 2
Ultima descărcare din IBN:
2022-01-08 22:24
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
821.135.1-1(478).09 (184)
Literatură romanică balcanică (Literatură română) (2087)
SM ISO690:2012
LUCHIANCIUC, Natalia. Considerații critice privind receptarea creației Vierene în spațiul cultural românesc. In: Buletinul ştiinţific al Universităţii de Stat ”Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Seria ”Stiinte Umanistice”, 2016, nr. 1(3), pp. 98-104. ISSN 2345-1866.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletinul ştiinţific al Universităţii de Stat ”Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Seria ”Stiinte Umanistice”
Numărul 1(3) / 2016 / ISSN 2345-1866 /ISSNe 2345-1904

Considerații critice privind receptarea creației Vierene în spațiul cultural românesc
CZU: 821.135.1-1(478).09

Pag. 98-104

Luchianciuc Natalia
 
Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu“, Cahul
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 4 iulie 2017


Rezumat

It is no doubt that a writer acquires appreciation and fame in the language he writes, but equally important is the recognition beyond the borders of his own country, to be discovered by a wider public. In an era of liberation from historical constraints, that marked crucially the Romanian territory from the left side of Prut, and the revival of the national consciousness one of the imperial aspirations to which the Bessarabian literature is aspiring is to return to the roots, to the matrix that was abusively torn in the long night of alienation and the integration of creative writing within the entire Romanian national culture.

Este incontestabil faptul că un scriitor își dobândește aprecierea și renumele în limba în care scrie, însă la fel de importantă este și recunoașterea sa dincolo de granițele propriei țări, pentru a fi descoperit de un public mult mai larg. Astfel, într-o epocă de eliberare de „teroarea istoriei”, care a marcat decisiv teritoriul românesc din partea stângă a Prutului, și trezire a conștiinței naționale, unul dintre năzuințele imperiale, la care aspiră literatura basarabeană este revenirea la rădăcini, la matricea firească, de care a fost ruptă abuziv în lunga noapte de înstrăinare, și integrarea creației literare în ansamblul culturii naționale române.