La presente etude propose une analyse du processus de la mise en њuvre de la justice transitionnelle dans une zone qui a ete fortement affecte par une serie de conflits armes au caractere international et non international, a la fin du XXe siecle — l’ex-Yougoslavie. Les effets de ce conflit ≪ Balkans ≫ sont assez difficiles — la carte politique de l’ex-Yougoslavie a ete essentiellement revisee, mais le retablissement de la confiance entre les ≪ nouveaux voisins ≫ sera prolonge. Cette etude represente un interet meme pour la Republique de Moldavie, une societe qui, apres l’effondrement de l’ex-URSS, s’est confrontee avec le declenchement d’un conflits armes, moins sanglant que celui dans les Balkans, mais qui a egalement divise la societe en les nostalgiques de l’ancien regime et ceux qui desirent implementer des vraies valeurs democratiques europeennes, y compris l’integration europeenne.

Aplicabilitatea justiţiei tranziţionale in societăţile post conflictuale prin prisma „sindromului balcanic“ (Partea II) Studiul in cauză işi propune o analiză a procesului de punere in aplicare a justiţiei tranziţionale intr-o zonă care a fost puternic afectată de o serie de conflicte armate cu caracter internaţional şi non-internaţional la finele secolului XX — fosta Yugoslavie. Efectele acestui conflict „balcanic” sunt destul de dure — a fost esenţial „revăzută” harta politică a fostei Yugoslavii, iar restabilirea increderii intre „noii vecini” va fi de lungă durată. Studiul in cauză prezintă interes şi pentru Republica Moldova, societate care după destrămarea fostei URSS, s-a ciocnit cu declanşarea unui conflict armat, deşi mai puţin sangeros ca cel din Balcani, dar in egală măsură a divizat societatea in cei nostalgici pentru fostul regim şi cei ce doresc implimentarea adevăratelor valori democratice europene, inclusiv integrarea europeană.