Definim actul artistic ca acţiune interioară, ce reprezintă o succesiune/un flux de stări – trăiri interioare ale participantului la activitatea artistică. Resurse ale omului in actul artistic sunt considerate abilităţile lui spirituale. Prin analiza perspectivelor de inţelegere a creaţiei artistice, a componentelor structurale ale actului muzical-artistic identificăm deschiderile pentru educaţie. Reflexiunea artistică vine să intregească experienţa artistică. Analiza fenomenului din perspectiva filosofiei şi psihologiei ne-a permis să definim reflexiunea artistică, să determinăm impactul acesteia in procesul de formare a culturii muzicale a elevilor pe baza creaţiilor muzicale ale compozitorilor autohtoni. Necesitatea reflexiunii in procesul de educaţie artistică are la bază supoziţia, potrivit căreia studiul operelor de artă poate fi extins dincolo de cadrul educaţiei estetice. Prin reflexiunea artistică omul se identifică cultural.

We define the artistic act as inner action, representing a succession/flow of states – the participant’s inner experiences in the artistic activity. The man’s resources are considered to be his spiritual skills. By analyzing the perspectives of understanding the artistic creation, the structural components of the musical-artistic act, we can identify openings for education. Artistic reflection comes to complement artistic experience. The analysis of the phenomenon from the perspective of psychology and philosophy allowed us to define artistic reflection, to determine its impact in the formation process of the pupils’ musical culture, based on the musical creations of the local composers. The reflection necessity in the process of artistic education is grounded on supposition, according to which the study of works of art may be extended outside the framework of aesthetic education. By artistic reflection the man identifies himself culturally.