Страницы из истории Кишиневской Духовной Семинарии
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
623 3
Ultima descărcare din IBN:
2022-03-13 08:33
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
378.1:2(478)(091) (1)
Învățământ superior. Universități. Cursuri universitare (2579)
RELIGIE. TEOLOGIE (786)
SM ISO690:2012
ИГУМЕН ИРИНЕЙ, (Тафуня). Страницы из истории Кишиневской Духовной Семинарии. In: Tyragetia. Serie nouă, 2009, nr. 2(18), pp. 141-157. ISSN 1857-0240.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tyragetia. Serie nouă
Numărul 2(18) / 2009 / ISSN 1857-0240 /ISSNe 2537-6330

Страницы из истории Кишиневской Духовной Семинарии
CZU: 378.1:2(478)(091)

Pag. 141-157

Игумен Ириней (Тафуня)
 
Молдавская Православная Церковь в Российской Федерации
 
 
Disponibil în IBN: 9 martie 2015


Rezumat

Una din preocupările constante ale Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, în eparhia nou-creată a Chişinăului şi Hotinului, a fost organizarea Seminarului Duhovnicesc din Chişinău. Mitropolitul era convins că iniţiativa sa va fi susţinută de către Sf. Sinod din Sankt Petersburg şi, deja în 30 septembrie 1813 a emis un ucaz în baza căruia urma să înceapă pregătirile. În ziua deschiderii Seminarului – 31 ianuarie 1813 – erau înscrişi 10 elevi, 5 dintre ei fiind din familiile clericilor. În programa de studii a Seminarului erau prevăzute discipline obligatorii: logica, retorica, fi losofia, religia, istoria, geografi a, şi matematica. La fel, erau promovate limbile: româna, rusa, greaca şi latina; franceza şi germana – facultativ. În proiectul elaborat de către mitropolitul Gavriil se sublinia, între altele, că limbii „moldoveneşti” i se atribuie un rol prioritar deoarece este limba în care viitori slujitori ai cultului vor oficia serviciul divin. Respectiv erau prevăzute 22 de ore în ambele clase seminariale: 12 ore în clasele pregătitoare şi 10 în cele de „gramitică”. Urma greaca, pentru care erau prevăzute 20 de ore, apoi rusa şi latina (câte 18 ore în fiecare clasă), iar pentru orele de matematică erau prevăzute doar 10 ore.

One of metropolitan Gavriil Bănulescu-Bodoni’s constant concerns in the new diocese of Chişinău and Hotin was organizing the Theological Seminar from Chişinău. Being convinced of support for his initiative from the Sankt Petersburg Saint Synod, the metropolitan had already issued on the 30th September 1813 a decree which set the basis for its establishment. 10 pupils had been enrolled by the Seminar’s opening day – the 31st January 1813 –, 5 of them being from clergy families. The Seminar’s study program provided several compulsory subjects: logic, rhetoric, philosophy, religion, history, geography and mathematics. The Romanian, Russian, Greek and Latin languages were taught as well; French and German being facultative. The project elaborated by metropolitan Gavriil stipulated, among others, that the „Moldovan” language had a priority role because was the language in which the future clergy had to officiate the divine service. Each seminar class had 22 hours: 12 hours in the preparation classes and 10 in the „grammatical” ones. Then followed Greek with 20 hours, Russian and Latin (wit 18 hours in each class), and mathematics with only 10 hours.