In the 70-ies of the 20th century two medieval monetary and ware hoards were accidentally unearthed. The first treasure was found near Sîngerei town, Sîngerei district and contained four pieces of jewellery and twenty nine coins. The other hoard was discovered at Hîjdieni village, Glodeni district and contained four objects and three coins. The hoard from Sângerei includes 26 Lithuanian coins: 2 half groshes of Alexander’s I emission of 1495-1501, 6 half groshes of Sigismund II; 16 half groshes and 1 grosh of Sigismund II; a three grosh coin of Sigismund III Wasa. Prussia is represented by a grosh of the time of Albrecht I. Mariengrosh (1553) and a thaler of the time of Rudolf II emitted in 1597 represent Göttingen and Lübeck which were parts of the German Holy Roman Empire. Therefore, the half grosh of Alexander I coined in 1495-1501 is the earliest coin of the Sîngerei treasure. Thaler of the time of Rudolf II emitted in 1597 is the latest of the coins. Judging by that the objects of this hoard may be presumably dated to the end of the 15th -16th c., and the hoard could be dated to the end of the 16th century. Coins from Hîjdieni village include two leeuwendaalders minted in Utrecht (United Provinces) in 1647 and 1648, and 28 Stubers of Emden town (German Holy Roman Empire) minted during the rule of Friedrich III (1637-1668). The fourth coin is a Lithuanian shilling of the time of Ian Kazimir Wasa (1648-1668) emitted in 1652. In this period foreign and internal policy of Moldova substantially depended on relations with Turkey and Poland. The war of 1593-1606 in which Moldova was involved lead to destructive devastations which caused anti-Turkish protests. A military confl ict of 1648-1654 between Poland and the revolted Cossacks of Bogdan Hmelnitskiy substantially affected the territory of Moldova and lead to its devastation and famine of 1650. These events could possibly be the reason for placing of the two hoards.

În anii ‘70 ai secolului XX au fost descoperite, fortuit, două tezaure de podoabe şi monede din argint. Primul din ele a fost găsit lângă oraşul Sîngerei, cel de-al doilea – în apropierea satului Hîjdieni, raionul Glodeni. În componenţa primului tezaur au intrat patru podoabe şi 29 monede, în cel de-al doilea – patru podoabe (dintre care un colier format din trei fragmente) şi trei monede. Analiza celor 29 monede din tezaurul de la Sângerei a permis repartizarea lor în felul următor: Lituania – 26 exemplare, dintre care polgroşi aparţinând lui Alexandru I, emisia 1495-1501 – 2 monede; polgroşi din perioada Sigismund I – 6 exemplare; 16 polgroşi şi 1 groş (bătuţi după ştampila poloneza) a lui Sigismund II şi un troiak aparţinând lui Sigismund III. Prusia este reprezentată de un groş din perioada lui Albrecht I. Din componenţa tezaurului mai făcea parte un mariengroş emis de or. Göttingen în anul 1553 şi un taler emis în oraşul Lübeck în anul 1597. Astfel, cea mai timpurie monedă din tezaurul de la Sîngerei este datată în anii 1495-1501, iar cea mai recentă datează cu anul 1597. Prin urmare, tezaurul a fost îngropat la sfârşitul anilor 90 ai secolului al XVI-lea sau la începutul celui următor. Obiectele din tezaur datează aproximativ la sfârşitul secolului al XV-lea – secolul XVI. Trei monede din tezaurul de la Hîjdieni sunt reprezentate prin doi leenwandaalderi, bătuţi în atelierul monetar din oraşul Utrecht (Provinciile unite), respectiv în anul 1647 şi 1648. O moneda, 28 ştuber, este emisă în oraşul Emden (Imperiul Romano-German) în perioada lui Ferdinand III (1637-1657). Moneda a patra (locul păstrării este încert) – este un şiling lituanian emis în anul 1652, în vremea lui Ioan Kazimir Waza (1648-1668). Deoarece tezaurul se încheie cu o monedă din 1652, este posibil, ca el să fi fost îngropat în a două jumătate al secolului al XVII-lea. În felul acesta obiectele de podoabă din componenta tezaurului datează aproximativ în secolul XVII. Este recunoscut că politica externă şi internă a Moldovei în perioada cercetară depindea în mare măsură de relaţiile polono-turceşti. Războiul de treisprezece ani (1593-1606) a pustiit, în diferite perioade de timp, teritoriul Moldovei. Confl ictul militar din anii 1648-1654 dintre Polonia şi cazacii răsculaţi ai lui Bogdan Hmelniţki, care în măsură considerabilă a cuprins şi teritoriul Moldovei, a dus la ruină şi la foametea din anul 1650. Tăinuirea acestor două tezaure ar putea fi legată de evenimentele politice extrem de complexe din perioada menţionată.