Solurile sunt o sursă de numeroase bunuri şi servicii ecosistemice, relevante pentru bunăstarea oamenilor şi conservarea resurselor naturale, printre acestea numărându-se reciclarea şi transformarea elementelor, păstrarea şi reînnoirea resurselor de apă proaspătă, a biodiversităţii, moderarea schimbărilor climatice prin emisia şi folosirea compuşilor de carbon şi azot, denaturarea şi fi ltrarea poluanţilor, păstrarea istoriei planetare şi umane; asigurarea cu hrană şi habitat a oamenilor şi altor organisme. Aceste bunuri şi servicii depind de calitatea solului şi procesele de susţinere a vieţii. Printre determinanţii calităţii solului sunt: conţinutul de substanţă organică (după carbon) şi argilă, mineralele predominante în argilă, activitatea şi diversitatea speciilor faunei şi fl orei din sol, inclusiv a masei microbiene după carbon, profunzimea solului şi accesibilitatea rezervelor de apă şi nutrienţi în sol, capacitatea de restabilire a proprietăţilor pedosferice şi proceselor din sol sub infl uenţa perturbărilor antropice şi naturale. Solul, ca rezervor principal de carbon organic şi anorganic, poate servi ca sursă de acumulare a gazelor cu efect de seră, iar prin respectarea unui sistem raţional de management şi folosire a terenurilor, poate fi folosit ca un mijloc de acumulare a dioxidului de carbon din atmosferă. Odată cu creşterea populaţiei, folosirea judicioasă a resurselor de sol devine primordială pentru asigurarea unei dezvoltări durabile.