Criza economică şi fondurile structurale în România
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
943 39
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-23 16:03
SM ISO690:2012
ROSOI, Georgiana-Nicoleta. Criza economică şi fondurile structurale în România. In: Economica, 2009, nr. 6(70), pp. 77-83. ISSN 1810-9136.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Economica
Numărul 6(70) / 2009 / ISSN 1810-9136

Criza economică şi fondurile structurale în România

Pag. 77-83

Rosoi Georgiana-Nicoleta
 
Academia de Studii Economice din Bucureşti
 
 
Disponibil în IBN: 14 decembrie 2013


Rezumat

Multe ţări europene, în special în perioada post-aderare, s-au confruntat cu dificultăţi în absorbţia fondurilor structurale din bugetul UE, motivele cele mai citate fiind generate de lipsa unei viziuni coerente pe termen lung a autorităţilor, resurse insuficiente pentru a co-finanţa proiecte, capacitatea administrativă scăzută la nivel central şi local, lipsa de coordonare inter-instituţională, eşecurile de parteneriate public-privat, insuficienta calificare a resurselor umane, cauze care pot fi, fără îndoială, observate şi în cazul României. Printr-o abordare strategică pornind de la modelul econometric HEROM (versiunea în limba română a modelului HERMIN), articolul încearcă să evalueze efectele macroeconomice ale fondurilor structurale asupra comerţului exterior în cazul ratelor de absorbţie diferite, constatând că aceste fonduri au un impact mai puternic asupra exporturilor de creştere în comparaţie cu cea a importurilor. Absorbţia fondurilor structurale reprezintă o oportunitate pentru a susţine creşterea economică şi a reduce diferenţele de dezvoltare, care, în condiţiile de recesiune la nivel mondial, devine o nouă provocare pentru România.

Many European countries, especially during the early post-accession years, have faced difficulties in absorbing the structural funds from the EU budget, the most cited reasons being generated by the lack of a coherent long-term vision of the authorities, insufficient resources to co-finance projects, low administrative capacity at central and local levels, lack of inter-institutional coordination, failures of public-private partnerships, insufficiently skilled human resources, causes which can undoubtedly be noticed also in the case of Romania. By a strategic approach starting from the HEROM econometric model (the Romanian version of the HERMIN model) the article tries to assess the macroeconomic effects of structural funds on foreign trade in cases of different absorption rates, finding that these funds have a stronger impact on export growth as compared to that of imports. The EU structural funds absorption represents an opportunity to sustain economic growth and to reduce the development gap which, under the circumstances of global recession, is becoming a new challenge for Romania.

Cuvinte-cheie
integrare europeană, fonduri structurale, capacitate de absorbţie, dezvoltare economică,

politici de coeziune economice şi sociale