A defini şi a descrie discursul poetic dintr-o dublă perspectivă, diacronică şi sincronică, trimite implicit la o abordare formală a actului poetic. Se profilează, astfel, două întrebări: ce este structura şi ce este poezia? Din acest punct de vedere, se remarcă o paletă variată şi contradictorie de opinii critice. Există şi opinii comune, ca acelea ale «formaliştilor», influenţai de «formaliştii rusi» şi, in esenţă, de opera lui Roman Jakobson, „Principii de lingvistică generală". Studiind în profunzime opusul vizat, putem sesiza o evoluţie care nu este întru totul favorabilă poeziei. Primele studii ale lui Jakobson, din perioada în care «cucerea»» Europa, demonstrează însă un interes marcat şi o percepţie rafinată în ceea ce priveşte fenomenul artistic, în general, şi poezia, în particular.

To define and describe the poetic discourse through a double perspective, diachronic and synchronic, implicitly lead to a formal approach of the poetic act. Thus, two questions stand out: "What does structure mean?" and "What is poetry?" From this point of view, one can notice a varied and contradictory range of critical opinions. There are also common views, like those of the "formalists" influenced by "Russian formalists" and mainly by Roman Jakobson's Principles of General Linguistics. Studying it thoroughly, we can notice an evolution which is not totally favorable to poetry. Jakobson's first studies, when he "was conquering" Europe, show a clear interest and a refined perception regarding the artistic phenomenon, in general, and poetry, in particular.