Die definierung der identität des “Blauen Engels”
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
814 3
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-07 16:24
SM ISO690:2012
BĂLINIŞTEANU, Cătălina. Die definierung der identität des “Blauen Engels”. In: Limbaj şi context. Revista internaţională de lingvistică, semiotică şi ştiinţă literară, 2009, nr. 1, pp. 137-143. ISSN 1857-4149.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Limbaj şi context. Revista internaţională de lingvistică, semiotică şi ştiinţă literară
Numărul 1 / 2009 / ISSN 1857-4149

Die definierung der identität des “Blauen Engels”

Pag. 137-143

Bălinişteanu Cătălina
 
Universitatea „Vasile Alecsandri”, Bacău
 
 
Disponibil în IBN: 8 aprilie 2014


Rezumat

Die vorliegende Arbeit basiert auf Heinrich Manns Roman Professor Unrat und auf der Hauptheldin, Rosa Fröhlich, deren Identität ich zu entziffern versuche. Die Prägung der Identität der Frauen beginnt mit der Etablierung ihrer Stellung in der Gesellschaft durch kulturelle und soziale Eckdaten. Man analysiert die symbolische Namensgebung der Heldin unter dem Einfluβ der gegenwärtigen sozialen Konventionen, indem man den Charakter eines Lokals mit dem Bild der Künstlerin verbindet. Die Situation der Heldin in der fiktiven Gesellschaft setzt sich mit der Schilderung der zwischenmenschlichen Beziehungen fort, man verweist auf das Verhältnis zwischen Subjekt und Objekt, auf die Rollen und die Funktionen der Frau in dieser Warenform der Gesellschaft. Der Handlungsraum trägt dazu bei, die Anwesenheit und den Mangel an Macht zu signalisieren; die Heldin scheint von den neuen gesellschaftlichen Herausforderungen frustriert zu sein, indem sie nur die Gefangene ihrer sozialen Stellung und der Männer ist.

Lucrarea analizează romanul scriitorului Heinrich Mann „Ingerul Albastru“ şi eroina principală a acestuia, Rosa Fröhlich, a cărei identitate se incearcă a descifra. Construirea identităţii acestei femei începe cu stabilirea poziţiei ei în societate, prin furnizarea unor date esenţiale culturale şi sociale; mai întâi, se analizează denumirea simbolică a eroinei sub influenţa convenţiilor sociale din epoca respectivă, în care imaginea acestei artiste este strâns legată de caracterul barului de noapte în care ea îşi desfăşoară activitatea. Prezentarea situaţiei eroinei, în această societate fictivă, continuă cu descrierea relaţiilor interumane şi, aici, se insistă asupra relaţiei subiect-obiect şi asupra rolurilor şi funcţiilor pe care femeia le deţine într-o societate puternic comercializată. Spaţiul în care se desfăşoară acţiunea romanului contribuie la accentuarea lipsei de putere pe care o resimt eroii; personajul feminin pare a fi frustrat de noile cerinţe sociale, din cauza cărora se simte prizonier al bărbaţilor şi al poziţiei sale sociale.