Regulamentul din anul 1927 al Facultăţii de Teologie din Chișinău
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
24 1
Ultima descărcare din IBN:
2024-06-07 09:31
SM ISO690:2012
CORLĂTEANU-GRANCIUC, Silvia. Regulamentul din anul 1927 al Facultăţii de Teologie din Chișinău. In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie: In honorem Anatol Petrencu la 70 de ani, Ed. X, 24 mai 2024, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2024, Ediția X, pp. 62-63. ISBN 978-9975-62-719-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie
Ediția X, 2024
Conferința "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie"
X, Chișinău, Moldova, 24 mai 2024

Regulamentul din anul 1927 al Facultăţii de Teologie din Chișinău


Pag. 62-63

Corlăteanu-Granciuc Silvia
 
 
 
Disponibil în IBN: 3 iunie 2024


Rezumat

În anul 1926, la Chișinău, a fost întemeiată prima instituție de învățământ superior din Basarabia - Facultatea de Teologie, filială a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Aceasta a activat cu sediul în Chișinău în perioada anilor 1926-1940, ca, odată cu intrarea armatelor sovietice în Basarabia, să fie evacuată la Iași, apoi transferată la Cernăuți. Înființarea Facultății de Teologie la Chișinău a fost dictată de interesele statului român și ale Bisericii Ortodoxe Române. Era necesar a completa rândurile clerului basarabean cu noi cadre de preoți, pregătiți în corespundere cu cerințele și principiile învățământului teologic din țară. În scurta perioadă de existență, Facultatea de Teologie s-a afirmat ca un adevărat centru de cultură națională. În anul de învățământ 1926-1927, la Facultate au fost admiși 566 de studenți, iar cadrele didactice au fost angajate în calitate de suplinitori, ca, în toamna anului 1927, la cele 16 catedre vacante să fie înscriși 61 profesori. Din colectivul de profesori care cuprindea multe nume notorii au făcut parte Gala Galaction, Nichifor Crainic, frații Cicerone și Valeriu Iordăchescu, Ion Savin, Constantin Fedeleș. Ștefan Ciobanu, Serghie Bejan, arhimandritul Iuliu Scriban, Alexandru Boldur, Toma G. Bulat, Constantin Tomescu, Ilie Tocan, Nicoale Timuș, Petre Constantinescu ș.a. Viața studențească în cadrul Facultății de Teologie a devenit, după înființarea facultății, una activă, studenții fiind antrenați în numeroase activități cultural-misionare, excursii cu caracter duhovnicesc etc. Pe parcursul anilor, de la înființare până în anul 1940, Facultatea a devenit un puternic centru cultural, care a contribuit la pregătirea elitei culturale basarabene, la integrarea provinciei în viața spirituală românească. Procesul de instruire a studenților teologi cuprindea, alături de însușirea materiei de program, finalizată în examene anuale, elaborarea și susținerea, la încheierea ciclului didactic, a tezelor de licență. Multe dintre tezele de licență au devenit, în perioada interbelică, importante studii științifice asupra istoriei lăcașurilor de cult din Basarabia, istoriei localităților, dar și asupra istoriei Bisericii Române în general. În anul 1927, Senatul Universității ieșene a aprobat Regulamentul de funcționare a Facultății de Teologie din Chișinău. Reproducerea integrală a conținutului Regulamentului și analiza acestui document constituie obiectul de cercetare al prezentului studiu. În Regulament erau prevăzute disciplinele predate, înscrierea și studiile la facultate, informații despre cursurile teoretice și cele practice, despre examene, diplome, transferuri, echivalări de studii, dar și despre administrația Facultății. Regulamentul prevedea și studii de doctorat. Tributar unui regulament ordinar de funcționare la deschiderea unei Facultăți, Regulamentul, comparat cu cel din anul 1938, aprobat în urma modificărilor determinate de Legea pentru învățământul teologic superior, promulgată prin decret regal la 18 mai 1938, dezvăluie elemente esențiale ale învățământului universitar din perioada interbelică, înainte de încălcarea principiilor democrației și instaurarea regimului autoritar al lui Carol al II-lea.